Cei mai tari brazi de Sărbători, în lume

Simboluri ale puterii sau ale prieteniei, ale răspândirii culturii creştine în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii . Oamenii de pe tot globul - din Australia până în Groenlanda -

Simboluri ale puterii sau ale prieteniei, ale răspândirii culturii creştine în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii .

Oamenii de pe tot globul - din Australia până în Groenlanda - împodobesc brazi de Crăciun. Obiceiul s-a extins în întreaga lume pe parcursul mai multor secole. Astăzi, bradul de Crăciun reprezintă o afacere de multe miliarde de dolari. Peste 100 milioane de arbori din speciile de conifere sunt tăiaţi anual, cei mai mulţi în Europa şi America de Nord. Afacerile cu brazi artificiali sunt, de asemenea, înfloritoare. An de an, tradiţia de a împodobi un brad falnic s-a păstrat cu sfinţenie şi a căpătat valoare de simbol pentru unele locuri de pe planetă. (Arina Avram)

Bradul de la Vatican

Tradiţia de a înălţa un brad de Crăciun în Piaţa Sfântul Petru, alături de o scenă a Nativităţii, a fost introdusă de Papa Ioan Paul al II-lea, în 1982. Potrivit statisticilor de la Vatican, în cei 25 de ani, brazii au venit din diferite ţări europene şi nu au depăşit niciodată 32 de metri. Anul acesta, bradul de Crăciun are o înălţime de 30 de metri şi a fost adus din Val Badia (Munţii Dolomiţi). A fost împodobit cu 2.000 de globuri, iar beculeţele au fost aprinse în cadrul unei ceremonii festive. Şi România a oferit un brad pentru Vatican, în 2001.

Povestea bradului de Crăciun

Cel mai vechi document care face referinţă la un brad de Crăciun este o cronică în limba germană, publicată la Strasbourg, în 1605. Patru sute de ani mai târziu, "arborele veşnic verde" a devenit o componentă importantă a "culturii creştine cu tendinţă de globalizare".

La începuturi, pomul de Crăciun a fost în principal un obicei al germanilor lutherani. În 1645, teologul romano-catolic Johann Conrad Dannhauer a denunţat obiceiul drept un "moft" care îndepărtează oamenii de la credinţă. Cu timpul, pomii de Crăciun - cel mai adesea brazi - au început să fie împodobiţi în castelele nobilimii europene. Într-o scrisoare din 1708, ducesa de Orleans îşi aminteşte de brazii din copilărie.

Dar cererea sa de a împodobi unul la Versailles a fost respinsă de cumnatul ei, regele Ludovic al XIV-lea. Prinţul Albert, soţul reginei Victoria, care era născut în Germania, a reuşit să introducă tradiţia bradului împodobit la curtea britanică.

O gravură din secolul XVIII, care se află la Basel, este prima dovadă că obiceiul a fost adoptat treptat de clasa de mijloc, cu dare de mână. La acea vreme, bradul era iluminat cu lumânări din ceară foarte scumpă. Descoperirea stearinei şi a parafinei, în 1830, a făcut obiceiul mai accesibil. Abia în secolul trecut, pomul de Crăciun a devenit popular în întreaga lume. Acceptarea a venit cu greu în ţările catolice, din cauza originii protestante. Chiar şi în spatele cortinei de fier, autorităţile comuniste nu au reuşit să pună capăt obiceiului. Bradul s-a numit "pom de iarnă" până ce s-a revenit la vechile tradiţii aproape pretutindeni.

Pomul chinezilor din Shanghai

Un brad de 38 de metri înălţime a fost instalat în Times Square din Shanghai, cel mai mare din câţi au fost înălţaţi vreodată aici. Împodobit cu decoraţiuni fascinante, bradul a transformat zona într-un tărâm feeric. Shanghai a fost unul dintre primele oraşe chineze care a adoptat cultura occidentală. Aici, sărbătorirea Crăciunului are o lungă istorie.

Bradul natural a fost "adoptat" şi de China, iar cererea tot mai mare a dus la declanşarea unei "adevărate crize a pomilor de Crăciun", după cum susţin fermierii din Germania, ţara care deţine statutul de prim exportator mondial de conifere pentru perioada sărbătorilor de iarnă.

La Moscova, o tradiţie inaugurată de Petru cel Mare

Cel mai important brad din capitala rusă este plasat în Piaţa Catedralelor de la Kremlin. Anul acesta a fost adus dintr-o pădure din apropierea Moscovei. Bradul este de 50 de metri înălţime, cu vârsta de 109 ani, împodobit cu jucării şi steaua tradiţională.

Mii de oameni se înghesuie în fiecare an pentru a se bucura de "măreţul simbol" al sărbătorilor de iarnă. În secolul XVII, Petru cel Mare a adus obiceiul împodobirii bradului de Crăciun, după ce a călătorit prin Europa. În anii 1920, a fost interzis de URSS, fiind considerat "o practică religioasă capitalistă". Tradiţia a reînviat 17 ani mai târziu. Din anii 1940, bradul a devenit simbolul sărbătoririi Anului Nou în Rusia.

Bradul de la Galeriile Lafayette

Celebru în întreaga lume este şi bradul împodobit în centrul Galeriilor Lafayette din Paris. Marele magazin, care este vizitat anual de circa 36 milioane de vizitatori, se află pe bulevardul Haussmann. A fost creat în 1893 de doi veri, Theophile Bader şi Alphonse Khan. Una dintre marile atracţii ale faimosului magazin parizian este imensul brad tradiţional. Cu o înălţime de 20 de metri, pomul de Crăciun din Galeriile Lafayette este cel mai impresionant ridicat vreodată într-un magazin, un simbol al puterii şi renumelui pe piaţa comercială.

Bradul de la Centrul Rockefeller, cel mai somptuos

În fiecare an, la Centrul Rockefeller din centrul New Yorkului, este expus cel mai cunoscut brad de Crăciun din lume. De-a lungul timpului, el a devenit un simbol al metropolei, obiectiv turistic de interes. Anul acesta, bradul de la Rockefeller Center are 25 de metri înălţime (cât un bloc de şapte etaje) şi este 100% ecologic.

Becurile mari consumatoare au fost înlocuite cu lămpi alimentate de 365 de panouri solare instalate deasupra clădirii ce găzduieşte "creierul" companiei General Electric. Tradiţia bradului de la Rockefeller datează din 1931. Nu a fost întreruptă nici în timpul războiului sau al recesiunii economice. Bradul are mereu o înălţime de minimum 15 metri şi, pe lângă simbolistica de Crăciun, a dobândit simbolul "spiritului american".

Istorie în Piaţa Trafalgar

Bradul tradiţional al Londrei, din Piaţa Trafalgar, are anul acesta înălţimea de 21 de metri. Este dăruit, ca de obicei, de Norvegia şi are o simbolistică aparte.

Începând din 1947, poporul norvegian dăruieşte un brad britanicilor, în semn de recunoştinţă pentru ajutorul primit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ţara lor a fost invadată de trupele germane, în 1940, şi regele Haakon al VII-lea a reuşit să fugă în Marea Britanie. Bradul pe care norvegienii îl oferă are, în general, vârsta între 50 şi 100 de ani. Este tăiat în noiembrie, în cadrul unei ceremonii la care participă ambasadorul britanic şi primarul oraşului Oslo.


Tradiţie la Casa Albă Anul acesta, la reşedinţa preşedintelui american s‑au împodobit 33 de brazi. Atracţia principală este însă bradul împodobit în Sala Albastră (Blue Room), care are peste cinci metri înălţime şi a fost adus din pădurile Laurel Springs ale Californiei de Nord. A fost împodobit cu globuri pictate cu specificul celor 391 de parcuri naţionale din SUA.

Tradiţia amplasării unui brad de Crăciun la Casa Albă datează din 1889 - de pe vremea preşedinţiei lui Benjamin Harrison. De atunci, înălţarea bradului de sărbători, la Casa Albă, a devenit o "tradiţie naţională" care reflectă atât timpul, cât şi gusturile "Primei Familii".