Noua strategie militara americana include utilizarea sporita a bazelor din Romania

Operatiunile majore din cadrul planului de redesfasurare a trupelor SUA vor avea loc dupa 2006

Planul anuntat luni de presedintele George W. Bush, pentru cea mai ampla restructurare militara americana in strainatate de la sfarsitul Razboiului Rece, include utilizarea intr-o mai mare masura a bazelor logistice si de antrenament de pe teritoriile unor noi aliati precum Polonia, Romania si Uzbekistan, au declarat, ieri, sub acoperirea anonimatului, trei oficialitati de rang inalt din Pentagon, citate de AP. Potrivit acelorasi surse, noua strategie militara a Statele Unite urmareste crearea unei flexibilitati superioare a unitatilor americane si obtinerea unui timp de reactie mult mai rapid in fata noilor amenintari teroriste. In viziunea Pentagonului, prin redistribuirea in "puncte-cheie" ale continentului european a unor forte reduse ca dimensiuni si extrem de mobile, se pot obtine cele mai eficiente rezultate in perspectiva neutralizarii imediate a unor situatii de criza izbucnite in zone considerate focare ale terorismului international, cum ar fi Orientul Mijlociu si Asia Centrala. Cotidianul "The New York Times" a preluat ieri o stire AP, in care se sugereaza ca noii aliati ai SUA au fost incantati de perspectiva redesfasurarii americane si chiar au insistat in vederea demararii cat mai rapide a acesteia. Stirea reaminteste ca, luna trecuta, in timpul unei vizite la Washington, premierul roman Adrian Nastase i-a oferit presedintelui Bush "o locatie de cinci stele pentru bazele militare". De asemenea, se mentioneaza ca, desi nu dispun de trupe cantonate permanent pe teritoriile Poloniei si Romaniei, americanii au desfasurat exercitii comune de antrenament cu aceste doua tari. Intre timp, oficialitatile de la Bucuresti si-au exprimat in mai mult randuri dorinta de a gazdui "structuri militare americane" si o delegatie importanta a Pentagonului a sosit in Romania la inceputul acestui an, in vederea evaluarii unor posibile locatii pentru amplasarea de baze. De atunci, intre cele doua parti au existat mai multe consultari in aceasta privinta. Din cauza puternicului impact pe care noua strategie a Casei Albe si Pentagonului il poate avea asupra balantelor militare din diferite parti ale globului, administratia Bush s-a ferit sa divulge detalii ale planului sau. Sub acoperirea anonimatului, o serie de oficialitati de la Pentagon s-au multumit sa ofere presei informatii cu caracter general, precizand doar ca "schimbari majore" nu vor avea loc inainte de 2006 sau chiar mai tarziu. Luni, Bush anuntase ca SUA isi vor retrage 70.000 de militari din Europa si Asia in urmatorii zece ani, majoritatea acestora urmand sa ajunga pe teritoriul american. Cele mai mari reduceri de efective vor avea loc in Germania si in Coreea de Sud, doua dintre principalele linii de aparare ale SUA impotriva comunismului, in timpul Razboiului Rece. Concomitent cu inchiderea unor importante baze militare din Europa de Vest, americanii vor dezvolta amplasamente de dimensiuni reduse, utilate "cu cea mai performanta tehnologie a secolului 21", in noile state membre ale NATO din estul si centrul continentului. Casa Alba sustine ca redesfasurarea trupelor va reduce substantial costurile de intretinere ale bazelor mari si sumele alocate familiilor militarilor din strainatate, sporind, totodata, capacitatea rapida de interventie a trupelor in zonele de conflict. Constienta ca Europa va fi nevoita acum sa-si regandeasca strategia de aparare, administratia Bush a adaugat ca va pregati aceasta redesfasurare in stransa colaborare cu aliatii sai. Criticii acestui plan, in special liderii Partidului Democrat, l-au acuzat ieri pe Bush ca "submineaza grav securitatea nationala a SUA", in mijlocul unui razboi pe viata si pe moarte cu Al-Qaida, organizatie terorista care actioneaza in momentul de fata in peste 60 de tari. Cu trei luni inaintea alegerilor de la Casa Alba, democratii sustin ca planul lui Bush nu va reduce semnificativ costurile de intretinere a militarilor, iar soldatii americani "vor ajunge cu intarziere" in zonele de conflict. In plus, afirma democratii, planul va afecta relatiile cu state puternice din Europa si Asia, intr-un moment in care SUA au nevoie mai mult ca oricand de sprijin international in Irak. Concomitent, mai multe companii din Germania si-au exprimat ingrijorarea fata de impactul economic negativ al retragerii americane.