Nu sunt în stare să scoată hrana nocivă din şcoli!

Legea alimentaţiei sănătoase nu prevede sancţiuni pentru comercianţii care nu o respectă Comercianţii vor putea vinde chipsuri şi hamburgeri la cinci metri de gardul şcolii,

Legea alimentaţiei sănătoase nu prevede sancţiuni pentru comercianţii care nu o respectă

Comercianţii vor putea vinde chipsuri şi hamburgeri la cinci metri de gardul şcolii, întrucât legea alimentaţiei sănătoase nu prevede sancţiuni.

Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, elaborată de nutriţionişti din Ministerul Sănătăţii (MS), a fost supusă ieri dezbaterii publice pe site-ul instituţiei.

Potrivit documentului, nu vor mai putea fi vândute în incinta unităţilor şcolare alimente cu conţinut mare de zahăr, grăsimi şi sare (peste 1,5 grame la suta de grame de produs).

Numai apă şi sucuri naturale

Pentru sănătatea şcolarilor şi a preşcolarilor, vor fi interzise şi alimentele care, prin conţinut, au peste 300 kcal pe unitatea de vânzare, mai puţin sendvişurile, care vor putea avea până la 350 kcal. Lista mai conţine produse precum hamburgerii, pizza, preparatele de patiserie, cartofii prăjiţi şi mezelurile grase.

Lista interzice, de asemenea, comercializarea de prăjituri, bomboane, acadele şi sucuri carbogazoase, dar şi a oricăror alimente vrac (vărsate). Băuturile care vor putea fi vândute sunt apa potabilă şi minerală îmbuteliată, precum şi sucurile de fructe sau legume, fără nicio altă substanţă adăugată.

"Vrem să-i învăţăm pe copii să bea apă, întrucât consumul de sucuri acidulate este nociv pentru sănătatea lor", a spus Mircea Mănuc, secretar de stat în MS. Principalele alimente care vor fi comercializate fără restricţii în magazinele din incinta şcolilor sunt lactatele, fructele şi legumele, deoarece acestea se încadrează în limitele impuse pentru alimentele recomandate copiilor.

Lege ineficientă, norme, la fel

Secretarul de stat Mircea Mănuc susţine că elevii pot cumpăra alimentele interzise de la comercializare în incinta şcolilor în drum spre şcoală şi le pot consuma în pauze, deoarece legea nu interzice acest lucru.

De asemenea, în magazinele situate la minimum cinci metri de şcoli este permisă comercializarea produselor interzise. "Punerea în practică a legii trebuie corelată cu informaţii nutriţionale pe înţelesul copiilor şi cu încurajarea activităţii fizice", a mai spus secretarul de stat.La rândul său, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, spune că Legea 123/2008 pentru alimentaţia sănătoasă, intrată în vigoare pe 2 iulie, este bună ca iniţiativă, dar ordinul cu normele de aplicare este ineficient.

"Aşa cum este acum, ordinul poate crea confuzii grave. Foarte uşor putem eluda calitatea nutriţională a alimentelor şi putem ajunge ca băutura de tip cola să fie considerată că este mai bună decât un pahar de iaurt, pentru că ordinul conţine doar aspecte cantitative despre alimente", a spus Mencinicopschi.

El a explicat că, spre exemplu, actul normativ prevede ca alimentele recomandate să nu conţină mai mult de 20 la sută grăsimi, dar nu spune şi ce fel de grăsimi. Astfel, se poate ajunge să fie acceptate alimente cu conţinut de 20 la sută de grăsimi hidrogenate de tipul margarinelor, care sunt periculoase pentru copii.

Proiectul de ordin care conţine lista alimentelor nerecomandate, elaborat de MS ca urmare a intrării în vigoare a Legii 123/2008 privind alimentaţia sănătoasă în şcoli, va rămâne în dezbatere publică până pe 11 septembrie.

Ghiozdane mai uşoare

În paralel cu lista alimentelor nerecomandate în şcoli, pe site-ul MS se află în dezbatere publică un alt proiect de act normativ, privind normele de igienă din unităţile de protecţie, educare şi instruire a copiilor.

Documentul prevede, printre altele, şi că volumul şi greutatea manualelor, rechizitelor şi altor materiale necesare în procesul de învăţământ, care sunt transportate zilnic de elevi, trebuie adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei.

Astfel, ghiozdanul nu trebuie să depăşească zece la sută din greutatea copilului. Această prevedere îi avantajează însă pe copiii mai dezvoltaţi din punct de vedere fizic, în detrimentul celor mai slăbuţi, ne-a spus dr. Ioana Colgiu, medic de familie la clinica Polimed din Capitală.

La rândul său, dr. Gheorghe Burnei, medic primar ortopedie-traumatologie la Spitalul "Marie Curie", ne-a spus că ghiozdanul nu trebuie să fie mai greu de patru kilograme, în condiţiile în care el este purtat de un copil dezvoltat normal. În caz contrar, pot apărea probleme la nivelul coloanei vertebrale. Proiectul de ordin mai prevede amplasarea unităţilor de învăţământ în zone nepoluate, orar şcolar relaxat, bănci ergonomice şi clase iluminate
natural.

Romalimenta cere ore de educaţie nutriţională în şcoli

Reprezentanţii Federaţiei patronale din industria alimentară, Romalimenta, nu se opun listei întocmite de MS, dar solicită o îmbunătăţire a legii.

"Vrem o lege care să oblige şcolile să aibă bufete cu alimentele agreate şi să introducă ore de educaţie nutriţională", a spus Sorin Minea, preşedintele federaţiei.

El a precizat că este nevoie de mai multe ore de sport în şcoli, părere împărtăşită şi de dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Medicul a avertizat că ne confruntăm cu o epidemie de obezitate infantilă, generată de alimentaţie şi sedentarism.

Deputatul Sorin Paveliu, unul dintre iniţiatorii Legii 128/2008, a afirmat că în prezent, 25% din copiii români sunt supraponderali.

Putem ajunge în situaţia ca băutura de tip cola să fie considerată mai bună decât un pahar de iaurt
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare