Un soft urmăreşte evoluţia pădurilor

Inginerii automatişti împreună cu silvicultorii din Spania au creat un program pe calculator ce simulează evoluţia unei păduri. Specialiştii de la Politehnica din Madrid şi Universitatea

Inginerii automatişti împreună cu silvicultorii din Spania au creat un program pe calculator ce simulează evoluţia unei păduri.

Specialiştii de la Politehnica din Madrid şi Universitatea din Cordoba au pus la punct un program computerizat de urmărire virtuală a evoluţiei unei păduri, în diverse condiţii de mediu. Instrumentul, numit Vorest, reprezintă o cercetare importantă în domeniul ingineriei silvice şi un bun exemplu despre cum informatica poate fi aplicată în rezolvarea problemelor din lumea reală.

Dezvoltarea unei păduri depinde foarte mult de spaţiul de care dispun copacii care o alcătuiesc. Ba mai mult, arborii chiar concurează între ei pentru a-şi câştiga spaţiul de care au nevoie pentru a se dezvolta în condiţii optime. Utilizatorii programului Vorest pot calcula spaţiul necesar fiecărui copac pentru buna dezvoltare a unei zone silvice, în condiţiile date.

Programul Vorest se bazează pe ideea că factorii de mediu exercită o mare influenţă asupra fiecărui copac în parte într-o regiune forestieră. Vorest calculează automat influenţa pe calitatea solului, precipitaţiile obişnuite sau lumina soarelui din regiunea respectivă o au asupra copacilor.

Programul, uşor de manevrat

Pădurea virtuală creşte repede şi silvicultorii pot încerca mai multe specii sau soluţii de plantare, înainte de împădurire, pentru a fi siguri că au ales varianta optimă. Aplicaţia produce două tipuri de informaţii vizuale. În primul rând, Vorest demonstrează influenţa regiunii asupra fiecărui copac, în fiecare punct al dezvoltării sale. În al doilea rând, programul generează o reprezentare mai mult sau mai puţin detaliată despre cum vor arăta aceşti copaci în mediul lor natural.

Utilizatorii pot manipula acest scenariu utilizând date care să îmbunătăţească, de exemplu, condiţiile solului. Modificările introduse produc un efect 3D. Aplicaţia are o interfaţă uşor de manevrat, astfel încât utilizatorii nu au nevoie de expertiză în computere pentru a opera cu acest sistem. Programele de simulare a dezvoltării forestiere sunt foarte utile administratorilor de păduri, dar şi cercetătorilor în domeniul silvic.

Vorest are în vedere copacul individual

Un sistem de simulare a creşterii pădurilor descrie dinamicile care au loc la nivelul zonei împădurite. Dinamicile includ toate procesele de schimb care au loc în viaţa unor păduri sau chiar a copacilor care o alcătuiesc. Primele schimburi care au loc în câmpurile forestiere sunt legate de plantarea, creşterea şi moartea copacilor. Există multe sisteme de simulare a creşterii pădurilor, dar ceea ce aduce nou sistemul Vorest este faptul că are în vedere copacul individual în interiorul unei păduri, şi nu pădurea ca ansamblu.

Paulownia, ultima modă în materie de împăduriri

În Occident este la modă să plantezi în jurul casei un arbore decorativ, care creşte repede şi se înmulţeşte uşor. Ca şi salcâmul de la noi, Paulownia este plantată pe post de perdea vie şi este apreciată pentru că are frunze mari, ce împiedică privirile curioşilor, şi flori care emană un parfum asemănător violetelor.
Numele plantei e legat de prenumele reginei Anna Pavlovna a Olandei, fiica ţarului Paul I al Rusiei. În China, lemnul de Paulownia, foarte rezistent, e folosit în tâmplărie şi doar în Europa s-a pus accent pe rolul decorativ arborelui.

După ce oamenii au constatat că acest copac se dezvoltă foarte rapid şi se înmulţeşte uşor, locuitorii oraşelor europene s-au grăbit să-l cultive, descoperind astfel încă o armă în "lupta cu betonul" şi defrişările. Necunoscătorii şi agricultorii consideră că Paulownia este o plantă "invadatoare", acaparatoare şi chiar dăunătoare plantelor învecinate.

Dar pentru orăşeni, Paulownia nu este o buruiană. Originară din nordul Chinei, Paulownia are corola bogată în flori liliachii, lungi de cinci-şase centimetri, ce emană un parfum special. Frunzele pot atinge un diametru de 60 centimetri. Mare consummator de dioxid de carbon, Paulownia este un bun aliat împotriva poluării provocate de autovehicule.

Datorită perişorilor existenţi pe partea inferioară a frunzelor şi peţiolului, arborele ştie să combată chiar şi poluarea fonică, deoarece este un bun absorbant al zgomotelor. Singura problemă este că nu-i place solul uscat, calcaros, având nevoie de un pământ fertil, afânat şi umed. Paulownia este sensibilă la gerurile puternice şi îngheţurile timpurii. Se înmulţeşte prin seminţe, prin butaşi de rădăcină sau prin crenguţe înfipte în pământ. La maturitate poate atinge 25 de metri înălţime. (Ioana Bogdan)