Succesul „viralelor“ româneşti de pe internet

Tot mai mulţi oameni caută să facă furori pe internet, să capteze atenția utilizatorilor prin execuții simpatice, șocante, amuzante, irezistibile, care să fie transmise mai departe prietenilor lor. adevărul.ro a stat de vorbă cu cei care au realizat printre cele mai de succes filmuleţe, fotografii şi mesaje, devenite „virale“.

Cum au devenit, brusc, unii oameni faimoşi pe internet? Este vreo reţetă? Şi, mai ales, se bucură cineva de renumele câştigat? Fie că transmit un mesaj şi reacţiile sunt pozitive, fie că sunt răspândite întâmplări ale unor oameni simpli, aceste virale apar, aduc „like-uri" şi creează „buzz".

Se împrăştie pe Facebook fotografiile cu mesaj de „bună-dimineaţa", ilustrând două ceşti cu ceai fierbinte din care se saltă aburi şi nişte biscuiţi, aşezaţi cochet pe-o farfurie, înregistrările amuzante cu pisici, ştirile cu propuneri legislative din partea unor deputaţi, din care rezultă ori că încă se întâmplă ceva bun în ţara aceasta, ori că nu se mai poate. Lumea dă „like", nu se abţine. Ba, mai mult, duce şi vestea mai departe.

Lumea „word-of-mouth" şi „word-of mouse"

Numărul crescător al utilizatorilor de reţele sociale ridică, însă, miza. Pornite ca strategii din mediul publicitar, menite să diversifice modul de transmitere al unui mesaj, campaniile „virale" s-au dovedit mai eficiente şi par mai aproape oamenilor. Iar la baza succesului lor stă simplul fapt că mesajul transmis nu e impus, nimeni nu se simte manipulat, deci îl acceptă şi, poate, chiar îl trimite mai departe. Site-urile ziarelor publică ştiri, poate exagerate, cu titluri ca „Imaginea care face furori pe internet", „Clipul care a devenit viral în două zile", şi dăm repede click să ştim şi noi, că de ce n-am şti? Reacţiile apar imediat: „Ai văzut?", „Ai auzit?" şi uite aşa, cu un click, un „like" şi un „share", Pâmântul se învârte.

Următoarele filmueleţe şi poveşti sunt câteva exemple, unele întâmplătoare, ale unor oameni obişnuiţi, care se revoltă, iau atitudine, nu tac!, şi care, prin mesajele lor ce par simple şi sincere, îi determină pe alţii să nu rămână indiferenţi.

Studenta Ana promovează România

Campanii pentru promovarea României s-au tot făcut, unele au plăcut, altele au suportat cheltuieli prea mari, orişicum, toate au ridicat controverse printre conaţionali. Ana Busuioc, o româncă ce studiază în Maria Britanie, a reuşit să stârnească reacţii pozitive şi mii de vizualizări cu filmuleţul numit „Why not to get to know Romania?" (n.r. - De ce să nu cunoaştem România?). Cam cât au adunat unele clipuri din campania „Romania - The Land of Choice" în ani. Simplu, cu o grafică prietenoasă, fără niciun cost, în care sunt expuse date clare despre România, clipul Anei a devenit imediat viral. „Cred că animaţia a prins pentru că e simplă, fresh, conţine un fel nou de a prezenta lucrurile la obiect şi realizată într-o maniera mai originală decât alte materiale de genul. Plus că majoritatea românilor chiar vor să arate (atât străinilor, cât şi lor înşişi) că suntem o ţară OK şi că avem cu ce ne mândri.", ne-a mărturisit Ana. Dar cine e Ana?, s-au întrebat mulţi, cum a devenit ea cineva, dintr-odată, să fie cautată pe Google pentru că a avut o iniţiativă lăudabilă? Ana ne lămureşte: „Asta mi-a deschis ochii la puterea reţelei sociale şi la cât de uşor poţi răspândi o idee extrem de rapid; eu stăteam liniştită acasă iar vizualizările creşteau."

Romeo şi Julieta al reţelelor de socializare

Miercuri, 6 iunie 2012, pentru mii de români, seara s-a încheiat cu concertul celor de la Linkin Park. Numai că Alexandra Tomescu, şi ea prezentă la concert, a rămas şi cu altceva în afară de o voce răguşită căpătată în faţa scenei de la Romexpo: un regret că i-a zis „Nu!" băiatului dornic să-i ofere un suc la concert. Aşa că a doua zi, având o revelaţie, şi-a postat pe Facebook următorul mesaj, care a făcut-o aproape-celebră:

„Rog tip drăguţ, cu ochii verzi, care a fost miercuri, 6.06.2012, la concertul Linkin Park, în Golden Ring, cu gaşca (trei băieţi şi-o fata), să mă contacteze pentru sucul pe care a vrut să mi-l ofere la concert.
Menţionez că în perioada respectivă nu eram în firea mea şi am ratat ocazia, de care acum îmi pare rau.
Având în vedere că nu există altă metoda de a-l găsi, întrucât nu-i ştiu nici numele (şi tipul chiar mi-a plăcut!!!) vă rog să distribuiţi acest anunţ până când il voi găsi.
Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijin şi uraţi-mi succes!"

A luat lumea o pauză de la toate grijile, de la forfota politică, mai că era să piardă debutul pentru Euro 2012, ca să o ajute pe Alexandra să-şi găsească băiatul. Şi l-a găsit! După sute de comentarii încurajatoare, mii de „like"-uri şi „share"-uri, anunţuri pe portaluri de ştiri, a ajuns vestea până pe litoral, la băiatul cu ochii verzi. El a contactat-o, au vorbit şi apoi numai ei ştiu ce a urmat. În orice caz, se vor gândi, nostalgici, la o seară de iunie. Pentru câteva zile, fără vreo strategie plănuită, dar cu un succes fantastic, mesajul Alexandrei a fost subiectul de top al articolelor de pe internet. Lumea s-a învârtit în jurul profilului Alexandrei, a îndrăgit al ei „coup de foudre" şi a ciripit.

ACTA, non verba

„Dorim respingerea ratificării ACTA de către Parlamentul European şi cel Român". Acesta a fost mesajul distribuit cu înverşunare de mii de români în luna februarie. Protestele împotriva acordului privind pirateria pe internet, ACTA (Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii) au început pe 11 februarie 2012 în 20 de ţări, printre care şi România. Aprinşi după protestele din ianuarie, fenomenul ACTA a creat o revoluţie pe Facebook. S-au organizat o serie de evenimente, prin care românii din fiecare oraş să ia parte simultan la un protest paşnic împotriva proiectului. Efectele s-au văzut, dar vremea n-a fost tocmai prietenoasă peste tot. În Bucureşti, spre exemplu, pe reţelele de socializare, peste 42.000 de oameni au participat. Pe stradă, însă, câteva mii. Oamenii s-au supărat, nu degeaba au scandat „tineretul n-a murit, stă pe Facebook adormit". În orice caz, mesajele au circulat până pe 21 iunie, când Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European a votat împotriva ACTA.

Bucureşti: protest anti - ACTA

Nici cei de la Creative Monkeyz, autorii serialului RObotzi, n-au rămas indiferenţi şi au realizat un filmuleţ prin care au explicat semnificaţia ACTA şi cum afectează ea utilizatorii de internet. În doar câteva zile, clipul avea peste 300.000 de vizualizări.

„Mă-ta are cratimă!"

Au dat lovitura băieţii din grupul Sector 7 şi Răzvan Alexe (cunoscut sub numele pseudonimul de Krem) cu videoclipul „Mă-ta are cratimă"! Pe site-ul 220.ro, unde a fost iniţial postat clipul, s-au strâns aproape 400.000 de vizualizări, sunt alte sute de mii pe YouTube, pornite, cum altfel?, de pe Facebook. Au fost la emisiuni, li s-a dus renumele, chiar jurnalistul Cristian Tudor Popescu şi-a numit un editorial cu titlul melodiei şi face referinţe, pe scurt, la iniţiativa băieţilor. Dar Răzvan e şi mai optimist: „S-a răspândit atât de tare încât cred că şi domnul Ponta a auzit de fraza «mă-ta are cratimă»"(râde).

Sector 7 este un colectiv de tineri care au ocupaţii cât mai diverse: sunt regizori, comedianţi, editori, designeri, dar ce nu sunt, care în timpul liber dezvoltă proiecte video cu scop umoristic. Pe Răzvan mulţi îl ştiu de la televizor, fiind unul dintre finaliştii emisiunii „Românii au talent". Videoclipul, lansat pe 30 august, cu o zi înainte de „Ziua Limbii Române", a pornit ca o revoltă la toate greşelile gramaticale pe care tinerii le fac, până şi în înjurături, totul într-o manieră comică. „Sketch-ul" realizat de Sector 7 în colaborare cu Krem nu a fost iniţial gândit drept un „viral", dar s-au trezit a doua zi de la lansare cu un mare „boom".

„Vroiam" a fost intenţionat

Au existat şi controverse în legătură cu versurile hitului, unde apare o greşeală: „vroiam să mă plimb", deşi corect este „voiam să mă plimb". Le-au sărit toţi în cap, iar ei n-au părut să dea vreo explicaţie. Krem ne-a lămurit, zice că a fost intenţionat. „S-au tot gândit băieţii, cum să lăsăm, cu „r" sau fără şi am preferat cu. Pentru că băieţii asta fac prin video-urile lor, nasc o controversă. Deşi a fost un text curat, am lăsat urmă şi de-o mică greşeală, să fie puţin altfel, iar reacţiile legate de greşeală au apărut după vreo două zile." Reacţii au apărut, a funcţionat. Poftim strategie!

Refrenul melodiei „Mă-ta are cratimă": Deşi e antipatică, apelam la matematică /Minusul de-acolo e cratimă-n gramatică/ E doar o despărţire, te rog nu-ţi ieşi din fire/ Şi nu vărsa o lacrimă că «mă-ta» are cratimă"