De ce să urmez un masterat în străinătate?

De ce să urmez un masterat în străinătate?

Peste 50.000 de studenţi sunt răspândiţi în  universităţi din toată lumea . Un alt mod de a gândi, program individual de studiu şi un mediu internaţional de lucru sunt numai câteva dintre avantajele studiului în străinătate.

Anual, mii de tineri români aleg să meargă la studii în străinătate. Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) numără în prezent peste 2.000 de studenţi români, răspândiţi în universităţi din toate colţurile lumii.

Nu există o statistică oficială a celor care învaţă în afara ţării, însă estimările specialiştilor arată că există aproximativ 50.000 de studenţi români la studii de licenţă şi masterat.

„Cei mai mulţi dintre tineri aleg să înveţe în străinătate pentru că structura învăţământului din străinătate este diferită de ce se întâmplă la noi. Studiile din străinătate te ajută foarte mult pe plan profesional, îţi dau o mai mare disciplină şi te ajută să gândeşti critic”, arată Costin Elefteriu, secretarul general al LSRS, el însuşi student la o facultate de studii de război la King’s College din Londra.

Costin mărturiseşte că studiul în străinătate te responsabilizează mult mai mult decât la noi pentru că se desfăşoară pe proiecte individuale.

Meritocraţia funcţionează afară

„În străinătate simţi că eşti apreciat pentru munca ta, pentru că acolo există meritocraţie. Întotdeauna, când lucrezi şi îţi faci treaba serios nu există să nu ai rezultate pe măsură.

Mediul academic este complex, cunoşti studenţi din toată lumea, ai o mulţime de oportunităţi să iei contact cu alte culturi. Bineînţeles, că nu este ca acasă, dar cel puţin în Marea Britanie ei sunt foarte obişnuiţi cu studenţii străini“, susţine Costin.

Marea Britanie, pe primul loc

O statistică făcută de experţii de la Fundaţia „Dinu Patriciu“, care are un program de burse pentru studiu în străinătate, arată că primele două opţiuni ale tinerilor sunt Marea Britanie (42%) şi Olanda (23%). „Ce-a de-a treia este Elveţia, urmată îndeaproape de Statele Unite ale Americii.

Este drept, între Olanda şi Elveţia, Statele Unite şi Germania este o diferenţă semnificativă de număr. Avem aproximativ acelaşi număr de bursieri care merg în Elveţia, SUA şi Germania“, apreciază Antonio Fontanine, director de program la Fundaţia „Dinu Patriciu“. Acesta spune că afluxul mare de studenţi în Marea Britanie poate fi explicat prin calitatea cu mult diferită a studiilor oferite de universităţile britanice.

„Universităţile din Marea Britanie au avantajul de a se afla nu cu mult în urma celor americane din punct de vedere al prestigiului/calităţii actului educaţional, însă au avantajul de a fi sensibil mai ieftine şi mult mai apropiate geografic de România. Dacă costul studiului este o chestiune foarte raţională, proximitatea de România are şi o componentă emoţională foarte puternică“, subliniază Fontanine.

Costuri mai mici în Olanda

Expertul în educaţie arată că Olanda se află pe locul doi în preferinţele românilor, pentru că studiile costă destul de puţin. „Universităţile olandeze nu sunt la fel de bine cotate precum cele din Marea Britanie, însă sunt foarte bine văzute la nivel european.

Costul unui an de studiu în Olanda nu depăşeste 1.600 de euro, un nivel comparabil cu cel din România”, explică Fontanine. Acesta mai spune că în Olanda e uşor să te adaptezi, pentru că mulţi dintre olandezi stăpânesc foarte bine  limba engleză, ceea ce face ca Olanda să fie o destinaţie mai puţin exotică decât pare. Fundaţia „Dinu Patriciu“ oferă anual 100 de burse în străinătate prin programul „Orizonturi Deschise“. 

Actele pentru înscrierea la bursă

Tinerii care vor să obţină o bursă prin programul „Orizonturi Deschise“ trebuie să completeze un formular de înscriere on line, imprimat şi semnat. Formularul se găseşte la www.fundatiadinupatriciu.ro. Dosarul de acte va mai cuprinde copie a cărţii de identitate, copii legalizate ale diplomelor obţinute până la data solicitării bursei, precum şi copii legalizate ale foilor matricole pentru ciclurile de studii superioare deja absolvite.

De asemenea, dosarul va mai cuprinde documentele care să ateste acceptarea solicitantului bursei într-un program masteral sau doctoral al unei universităţi de prestigiu mondial, precum şi documentele care să precizeze acceptarea solicitantului bursei într-un program de studiu. Mai multe amănunte despre condiţiile pentru bursă se găsesc la www.fundatiadinupatriciu.ro.

Avantajul studiului în străinătate este, în primul rând, flexibilitatea pe care o are studentul în alegerea cursurilor care îl interesează.

Diana Constantinescu
studentă la master

Evaluarea studenţilor e continuă şi multiplă. Iar la corectare, toate lucrările sunt anonime, astfel încât profesorii nu ştiu cine este autorul lucrării.

Corina Folescu
studentă la master

Merită să studiezi în străinătate pentru că mediul de lucru e internaţional, competiţia între studenţi e una pozitivă, iar profesorii sunt bine pregătiţi.

Iulia Grigore
studentă la master

Disciplină şi evaluare constantă pentru studenţi

Studenţii care învaţă în străinătate spun că avantajatul studiului în alte universităţi decât cele româneşti este centrarea învăţământului pe nevoile cursantului. Diana Constantinescu a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. În paralel, Diana a mai studiat comunicarea şi relaţiile publice la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative.

Anul acesta va pleca cu o bursă de la Fundaţia „Dinu Patriciu“, la University College of London, unde va urma un masterat în drept. „Eu am mai studiat şi în America, şi în Germania. Avantajul studiului în străinătate este, în primul rând, flexibilitatea pe care o are studentul în alegerea cursurilor care îl interesează. În plus, evaluarea studenţilor se face constant, pe tot timpul anului, fapt care îl determină pe student să înveţe constant”, arată Diana.

Corina Folescu este o altă studentă, care urmează un masterat de relaţii internaţionale la Universitatea din Durham, Marea Britanie. A terminat Facultatea de Studii Europene de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Corina e de un an în Marea Britanie şi susţine că are mai mulţi prieteni acolo decât în România.

„Documentarea pentru studenţi e alta. Acolo îţi alegi modulul, iar profesorul se implică foarte mult în pregătirea studentului. Evaluarea e continuă şi multiplă. Iar la evaluare, toate lucrările sunt anonime, astfel încât profesorii nu ştiu cine este autorul lucrării. Există sisteme antiplagiere”, arată Corina.

Citiţi şi : Topul universităţilor americane