Spiru Haret, „ce-a fost şi ce-a ajuns!”. De la ctitor al şcolii româneşti, la o universitate particulară

Am vrut să aflu cine a fost Spiru Haret, dar nu din cărţi sau de pe internet, după cum se practică mai nou, ci din stradă. Am întrebat, aleatoriu, mai mulţi trecători din Bucureşti ce ştiu despre Spiru Haret, dar am aflat, mai degrabă, „ce" este el, decât „cine" a fost. Principalul răspuns primit la întrebarea „Care este primul lucru care vă vine în minte când auziţi de Spiru Haret?" a fost „Facultatea" sau „Universit

Cine a fost Spiru Haret?

Totuşi, Spiru Haret e universitatea particulară omonimă pentru majoritatea tinerilor de pe stradă care au răspuns la întrebarea „Care este primul lucru care vă vine în minte când auziţi de Spiru Haret?".

Citeşte şi:
Constantin Schifirneţ: Spiru Haret, „un reformator al societăţii româneşti"

„Facultatea privată. Este primul lucru care îmi vine în minte", a spus Maria T. (27 de ani), asistentă de export la o multinaţională de farmaceutice. Tânăra şi-a exprimat deschis părerea negativă despre instituţia particulară de învăţământ superior. Ea a precizat că „mulţi aleg «Spiru» doar pentru a obţine o diplomă" şi că universitatea „scoate licenţiaţi pe bandă rulantă". După ce i-am povestit că Spiru Haret este fondatorul sistemului modern de învăţământ, tânăra a atras atenţia: „Deci cea mai proastă universitate poartă numele fondatorului învăţământului modern. Nu merită numele! Dacă el este părintele şcolii moderne, ar trebui să i-l poarte Universitatea Bucureşti".

„O fi fost cineva mare, dacă îi poartă numele"

După acest răspuns, am continuat să abordez oameni pe stradă cu aceeaşi întrebarea „Care este primul lucru care vă vine în minte când auziţi de Spiru Haret?".

Alexandru L. (22 de ani) mi-a răspuns răspicat: „Facultatea «Spiru Haret», cu atât mai mult cu cât sunt înscris acolo la Drept. Nu-mi vine în minte decât universitatea particulară. N-am idee cine a fost Spiru Haret".

„E facultatea privată", a spus şi Liviu M. (41 de ani), taximetrist. El a adăugat că „o fi fost cineva mare, dacă îi poartă numele o universitate".

Un răspuns asemănător am primit şi de la Valentin C. (32 de ani), director de formare profesională: „Mă gândesc la universitatea privată şi la scandalurile pe care le-a avut cu diplomele absolvenţilor şi cu acreditarea cursurilor".

De la „universitate", la „cărturar"

Totuşi, odată cu creşterea mediei de vârstă, perspectiva asupra lui Spiru Haret se modifică.

„Cred că a fost un mare cărturar care a trăit până în secolul XX. Când am făcut eu şcoala, nu se preda despre Spiru Haret", a spus Pavel B. (52 de ani), inginer chimist. „Îmi vine în minte şi liceul Spiru Haret (din Bucureşti, n.r.), unde am învăţat eu".

O profesoară în vârstă de 59 de ani, de la Universitatea Tehnică de Construcţii, Daniela S., s-a apropiat un pic de adevăr: „A fost ministrul Învăţământului, un cărturar. Mai multe nu ştiu".

Spiru Haret, „omis" în comunism

Imaginea vagă de cărturar apare şi în cultura generală a Mioarei M. (62 de ani), fost proiectant la Institutul de Metalurgie Iprolam din Bucureşti, în prezent pensioanară. „Cărturar, istoric, filosof, nu exact ce a fost. Ştiu doar că e vechi, nu şi cine a fost şi ce a făcut", a spus bucureşteanca. "Eu n-am învăţat la şcoală despre el. E Universitatea «Spiru Haret», deci probabil e legat de ceva din învăţământ", a continuat Mioara.

Când a aflat că Spiru Haret a rămas în istorie ca „ctitorul sistemului modern de învăţământ din România", Mioara a explicat: „Eu am făcut şcoală pe timpul comunismului şi nu s-a pomenit nimic de Spiru Haret. Am învăţat că prima universitate din ţară a fost înfiinţată la Iaşi, în 1860, iar a doua - la Bucureşti, în 1864, dar despre Spiru Haret nu ni s-a predat. Pe vremea aceea, aveam scriitori tăiaţi cu cruce în manual, n-am avut voie să-i învăţăm. Nu se tipăreau manuale ca acum, aşa că tăiau scriitorii «netoleraţi»".

Pe de altă parte, Elena F., o pensionară în vârstă de 84 de ani, a răspuns ferm la întrebarea „Cine a fost Spiru Haret?": „De unde să ştiu eu?! Am doar cinci clase. Acum 70 şi ceva de ani când am făcut eu şcoala...".

Reprezentanţi ai mediului academic din ţară au explicat, pentru adevarul.ro, de ce Spiru Haret apare în conştiinţa colectivă mai degrabă ca „universitate" şi mai puţin ca „fondator al învăţământului românesc modern".

„Spiru Haret n-a fost chiar atât de cunoscut. El a fost «actualizat» datorită universităţii cu acelaşi nume, în sensul că lumea ştie că a fost cineva cu însemnătate că, altfel, nu ar purta numele lui. Astăzi, nivelul de cultură generală a scăzut dramatic, dar n-aş putea spune că, înainte de '90, Spiru Haret era cunoscut, mai cu seamă că a ţinut de domeniul administraţiei de la sfârşitul secolului al XIX-lea. El a fost important în societatea românescă nu prin opera sa ştiinţifică, ci prin faptul că a fost ctitorul sistemului modern de învăţământ din România. El a făcut cea mai importantă reformă în educaţie: deschiderea autentică sistemului de învăţământ, în sensul optimizării lui", a declarat sociologul Alfred Bulai (foto). 

„Comuniştii n-au scos niciodată în evidenţă personalităţile din administraţie, că doar sistemul lor era cel mai bun. Nu era interzis, dar nici nu se învăţa la şcoală", a precizat conf. univ. dr. Alfred Bulai.

„Cei care au auzit astăzi de el - mă refer la cel mai tineri - e datorită Universităţii «Spiru Haret», nu pentru că s-ar preda cine ştie ce la şcoală. Cei mulţi se gândesc că a fost oarecum o persoană importantă, dacă o instituţie de învăţământ poartă numele lui", a adăugat Bulai.

„Spiru Haret este unul din marii creatori de instituţii din România", a afirmat prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ, care a editat lucrarea intitulată "Operele lui Spiru Haret", în 11 volume, apărută la Editura Comunicare.ro, 2009-2010.

„Despre Spiru Haret se spune că este omul şcolii, ctitorul şcolii româneşti, reducând astfel personalitatea lui la o singură dimensiune. Într-adevăr, Haret a reformat învăţământul românesc iar unele dintre ideile sale continuă să stăruie până astăzi. Se neglijează însă faptul că Spiru Haret este, în realitate, un reformator al societăţii româneşti", a declarat profesorul Constantin Schifirneţ (foto).

„Haret a intuit, la fel cum au gândit Cuza, Kogălniceanu, Maiorescu şi Eminescu, că o societate predominant agrară şi ţărănească trebuie modernizată din interiorul ei de către instituţii adecvate. Una dintre aceste instituţii este şcoala, concepută de Haret ca mijloc fundamental al unor transformări în mediul ţărănesc", a adăugat Constantin Schifirneţ, care a vorbit şi despre receptarea lui Haret în perioada de dinainte de '89.

„Regimul comunist nu a acceptat haretismul ca doctrină socială şi politică prin care se propovăduia ca orice acţiune reformatoare este benefică numai dacă la realizarea ei sunt implicate toate clasele şi categoriile sociale. În acest sens, era necesar un program naţional de emancipare a ţărănimii prin educaţie şi o strategie de dezvoltare economică a satului. Or, după cum se ştie, regimul comunist a avut ca ţintă industrializarea rapidă şi colectivizarea agriculturii, cu efecte profunde asupra societăţii româneşti, pe care le resimţim puternic şi astăzi."

Spiru Haret "nu este un produs mediatic"

Întrebat care este percepţia românilor de azi despre Spiru Haret, Constantin Schifirneţ a precizat că „este dificil de discutat despre aceasta în lipsa unei cercetări sistematice".

„Totuşi, am putea afirma că emblematica personalitate a lui Spiru Haret nu este cunoscută în toate straturile societăţii româneşti. Aş da doar un exemplu: Spiru Haret nu se regăseşte în clasamentul stabilit de mult controversata emisiune «Mari români», difuzată în anul 2006 de Televiziunea Română, prin care erau identificaţi cei mai mari români din toate timpurile. El nu este un produs mediatic", a explicat profesorul Schifirneţ.

Cu toate acestea, în fiecare judeţ există o instituţie scolară care îi poartă numele, „fiind, probabil, una dintre personalităţile al cărui nume este conferit unui mare număr de instituţii. De aici paradoxul Haret: deşi circulă în spaţiul public opera şi activitatea sunt în mică măsură cunoscute. Nu este o excepţie fiindcă la fel se întâmplă cu orice altă personalitate înscrisă pe frontispiciul unei instituţii", a atras atenţia Constantin Schifirneţ.

„Asocierea lui Haret cu instituţiile care îi poartă numele este un act de recunoaştere a operei şi acţiunilor sale de ctitor al învăţământului nostru modern" Prof.univ.dr. Constantin Schifirneţ, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA
Citeşte mai multe AICI