Ce le reproşează elevii profesorilor

Tinerii României cred că şcoala nu te pregăteşte pentru viaţa de adult, arată un studiu sociologic care şi-a propus să creioneze portretul tânărului român cu vârste cuprinse între 15 şi

Tinerii României cred că şcoala nu te pregăteşte pentru viaţa de adult, arată un studiu sociologic care şi-a propus să creioneze portretul tânărului român cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani.
Tinerilor le displac profesorii care cred că materia lor este cea mai importantă, profesorii nervoşi şi cei care le ignoră părerile, metodele învechite de predare, subiectivitatea la notare, abundenţa de teorie şi absenţa practicii, birocraţia, lipsa dotărilor, corupţia din sistem, lecţiile neinteractive, profesorii neinteresaţi de materie sau profesorii prea conservatori. Bilele albe pe care le primeşte şcoala sunt mult mai puţine: profesorii care transmit un mesaj, colegii, lucrul în echipă, oportunităţile de dezvoltare a carierei, posibilitatea de a primi burse în străinătate. Alţii zic că le plac activităţile "în legătură" cu şcoala, adică "pauzele" sau "timpul pe care îl petrec cu prietenii", iar unii au crize de sinceritate: "De fapt, nu îmi place şcoala. Îmi plac activităţile extracurriculare". Deşi, în această perioadă a vieţii, elevii şi studenţii petrec mai mult de o treime din timp la şcoală, instituţia cu pricina nu se regăseşte decât pe locul 3 în topul valorilor pe care aceştia le preţuiesc, după familie şi prieteni, indică studiul "Valorile tinerilor români", realizat de echipa ORICUM, în colaborare cu British Council. Dacă liceenii au mai mult respect pentru şcoală, ca instituţie care "teoretic" îi pregăteşte pentru viaţă, cei mai mulţi dintre studenţi fac o facultate doar de dragul de a obţine o diplomă şi pentru că aşa "trebuie", mai puţin pentru că ar fi într-adevăr pasionaţi de specializarea pe care şi-au ales-o. Studenţii sunt categorici: de învăţat, "învaţă din alte chestii", şcoala ajungând să ocupe "un loc secundar sau chiar terţiar", mult mai importante fiind jobul şi activităţile extraşcolare. Interesant este şi faptul că, pentru participanţii la studiu, postul Discovery Channel este principala formă de educaţie alternativă, alături de teatru, concerte şi voluntariat. Partea proastă e că activităţile de voluntariat sunt realizate, în proporţie majoritară, pentru dezvoltarea abilităţilor personale, pentru o bursă, pentru că dă bine la CV, mult mai puţini tineri indicând că fac voluntariat pentru a-şi ajuta semenii sau din spirit civic.