Ce vor rectorii în noua Lege a învăţământului superior

Ministerul Educaţiei a convocat grupuri de lucru la o nouă Lege a învăţământului superior. Ziarul Adevărul i-a chestionat, prin sondaj, pe câţiva dintre rectorii universităţilor din

Ministerul Educaţiei a convocat grupuri de lucru la o nouă Lege a învăţământului superior. Ziarul Adevărul i-a chestionat, prin sondaj, pe câţiva dintre rectorii universităţilor din România, de stat şi particulare, în legătură cu ce şi-ar dori ei de la noul act normativ, care ar fi prevederile pe care le-ar dori stipulate în noul text de lege.
Gheorghe Roşca, ASE Bucureşti
"Această nouă lege trebuie să pună în prim-plan autonomia universitară, ca o cerinţă majoră a faptului că universităţile s-au maturizat, că au trecut de etapa în care trebuia să fie
ţinute de mână
. Vorbesc de o mai mare autonomie, cât priveşte organizarea internă a instituţiei, cât priveşte procesul de selecţie a organelor de conducere, cu menţiunea că sunt de acord ca rectorii să fie în continuare confirmaţi de Ministerul Educaţiei. Pe de altă parte, mi-aş dori să se găsească şi pârghiile necesare responsabilizării instituţiilor de învăţământ superior pentru ceea ce fac. În plus, să fie introduse în lege mai multe obligaţii pentru studenţi. Aş vrea, de asemenea, să se reducă numărul de grade didactice la maximum trei. Primul grad didactic să fie cel de asistent, nu cel de preparator. şi aş vedea, inclus aici, şi pe doctorand".
Gheorghe Secară, Universitatea din Piteşti
"Nemulţumirea noastră e legată de eliminarea cadrelor didactice de peste 65 de ani. ştiţi cum se zice:
Dacă n-ai bătrâni, să ţi-i cumperi
... Ei nu ocupă locul nimănui, tinerii trebuie să aibă răbdare, că e loc pentru fiecare sub soare. Aş mai propune şi ca subvenţia bugetară să fie prevăzută în lege şi evaluată anual. În lege, nu în ordin de ministru, nu în hotărâre de guvern. Să facem o clasificare anuală a studenţilor şi ei să-şi păstreze locul bugetat în funcţie de merite, să fie mereu în priză, în competiţie. Să dovedească că obţinerea unui loc bugetat la admitere nu a fost o întâmplare".
Ion Vişa, Universitatea "Tran-silvania" din Braşov
"Rectorii universităţilor mai mici trebuie şi ei consultaţi, trebuie să li se dea şi lor posibilitatea de a contribui la dezvoltarea acestor documente, esenţiale pentru viitorul învăţământului superior, nu să fim puşi în faţa faptului împlinit, cum s-a mai întâmplat de-atâtea ori. E nevoie de o dezbatere serioasă, până la nivelul universităţilor. De pildă, nu mi se pare normal că cei unsprezece membri ai Biroului Consiliului Naţional al Rectorilor n-au fost toţi invitaţi la Sinaia, unde se discută un proiect de lege provizoriu. Actuala Lege a învăţământului nu este o lege rea, dar acum trecem într-o altă etapă şi trebuie să facem paşi rapizi pentru a ajunge la nivelul calităţii pe care ne-o dorim. În noua lege trebuie, de pildă, să fie punctată foarte bine partea de finanţare, să fie foarte clar statuate responsabilităţile de asigurare a calităţii care revin unei universităţi. Trebuie însă să se ţină cont de faptul următor: calitate fără bani şi fără un cadru clar nu se poate. Legea trebuie să prevadă, de asemenea, şi posibilitatea de dezvoltare/flexibilizare a structurilor: dacă piaţa nu mai cere o anumită specializare, să putem renunţa la ea".
Aurel Ardelean, Universitatea de Vest "Vasile Goldiş"
"În condiţiile în care dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană, apreciem că legea nu e oportună în acest moment. Pentru că după integrare va fi nevoie de o alta, adaptată acquis-ului comunitar. Ar trebui să aşteptăm. Ministerul forţează nota, iar centralizarea excesivă şi subordonarea învăţământului privat faţă de minister nu sunt modalităţi de aplicare a principiilor Declaraţiei de la Bologna, care-şi propune crearea unui spaţiu european al educaţiei. Apreciem că universităţile particulare trebuie să ia singure decizii cât priveşte formarea şi gestionarea patrimoniului propriu, alegerea organelor de conducere, fixarea taxelor de studiu, în concordanţă cu prevederile Cartei Universitare. Trebuie să avem reglementări distincte pentru învăţământul particular, nu putem limita la 65 de ani vârsta de pensionare. Trebuie să ni se dea posibilitatea să gestionăm singuri problema resurselor umane, după model american".
Ion Spânulescu, rector Universitatea "Hyperion"
"Având în vedere că, în prezent, numărul studenţilor de la universităţile private constituie circa o treime din numărul total al studenţilor, în noua Lege a învăţământului universitar să se precizeze clar că învăţământul particular este o componentă distinctă şi viabilă a sistemului naţional de învăţământ şi nu o alternativă sau o completare a acestuia. În noua lege ar trebui să se consacre un capitol special intitulat
Învăţământul universitar particular
, acesta urmând să prevadă că instituţiile şi unităţile de învăţământ universitar particular dispun de totală autonomie organizatorică şi funcţională. Să se prevadă că managementul universităţilor particulare este complet independent, în special în ceea ce priveşte formarea şi gestionarea patrimoniului propriu, alegerea conducerii instituţiei, fixarea taxelor de studiu şi a cifrelor de şcolarizare, în acord cu Carta Universitară şi cu prevederile propriilor statute de instituţii de drept privat".