Mai mult de jumatate dintre rectorii de la stat vor fi obligati sa renunte la functii

Dintre cei 49 rectori ai universitatilor de stat, 29 se afla in imposibilitatea de a mai putea candida pentru aceasta functie la viitoarele alegeri academice programate pentru aceasta toamna. Legea

Dintre cei 49 rectori ai universitatilor de stat, 29 se afla in imposibilitatea de a mai putea candida pentru aceasta functie la viitoarele alegeri academice programate pentru aceasta toamna. Legea Invatamantului prevede ca un rector nu poate ocupa functia respectiva mai mult de doua mandate succesive. La fel ca si unii politicieni avizi de putere, cei mai multi dintre rectorii care se afla la finele celui de-al doilea mandat consecutiv nu par dispusi sa renunte prea usor la functii. In aceasta toamna se implinesc patru ani de la ultimele alegeri desfasurate in universitati, dar "batalia" pentru confortabilele fotolii de rector a inceput deja in umbra. Sfori abil trase in culise, coalitii de conjunctura, presiuni asupra ministerului pentru a se modifica legea in favoarea lor si zvonuri raspandite prin comunitatea academica - toate manevrele au fost din timp si meticulos studiate de catre cei interesati. Desi nu toti rectorii au fost de acord, Consiliul National al Rectorilor a cerut inca de acum o jumatate de an fostului ministru al Educatiei sa amendeze Legea Invatamantului (nr. 84/1995), care prevede la art. 93, alin 2, ca "o persoana nu poate ocupa functia de decan sau rector mai mult de doua mandate succesive". Renuntarea la limitarea numarului de doua mandate pentru functiile de rector si decan nu a fost acceptata de Ecaterina Andronescu. Desi legea nu le mai permite sa-si depuna o noua candidatura, multi dintre actualii rectori sunt siguri ca problema se va rezolva in mod favorabil si ca vor mai putea sta la carma universitatilor multi ani de-aici inainte, "ca sa duca la capat treaba pe care au inceput-o". Neoficial, unii sustin ca vor beneficia de sprijinul actualului ministru al Educatiei, Alexandru Athanasiu. Acesta spune insa ca, cel putin pentru moment, modificarea legii in sensul dorit de rectori "nu este o prioritate". Iata care sunt cativa dintre rectorii care ar trebui sa predea stafeta dupa viitoarele alegeri: Ioan Mihailescu - rectorul Universitatii Bucuresti, este profesor universitar de sociologie si spune ca "nimeni nu este de neinlocuit". Presedinte al Institutului Social Roman si al Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare, a preluat, in 1996, conducerea UB de la Emil Constantinescu. Cea mai importanta realizare pe care a avut-o ca rector este compatibilizarea structurii invatamantului din UB cu cel din universitatile vest-europene, UB fiind prima institutie de invatamant superior din tara unde s-a aplicat sistemul de credite transferabile pentru studenti. Ioan Mihailescu nu face parte din nici un partid politic. In schimb, rectorul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Andrei Marga, care nu va mai putea candida nici el la viitoarele alegeri pentru aceasta functie, este inregimentat politic. Marga a fost ministru al Educatiei in perioada 1997- 1999 si in timpul mandatului ministerial a devenit membru al Partidului National Taranesc Crestin si Democrat. A fost simultan rector si ministru, iar de curand s-a inscris in Partidul National Liberal. Andrei Marga se afla la conducerea universitatii clujene de 10 ani. El ar mai putea candida pentru functia de rector numai daca pana la alegerile academice s-ar infiinta in Cluj Universitatea Metropolitana, pentru care fostul ministru a si facut o serie de propuneri omologilor sai din Cluj. Paul Bran este rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti din anul 1996 si nu este membru al vreunui partid. In perioada 1991-1994 a fost rectorul Academiei de Studii Economice din Chisinau, fiind unul dintre fondatorii acesteia. Fost consilier guvernamental in perioada 1990-1994, prof. univ. Paul Bran detine si functia de presedinte al Asociatiei Generale a Economistilor din Romania. In timpul celor doua mandate, Bran a pus bazele invatamantului economic la distanta si a conectat ASE-ul la magistralele informationale, la care au acces studentii. La conducerea Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti se afla de mai bine de 10 ani prof. univ. Laurentiu Mircea Popescu. Este membru PSD din anul 2000, cand a fost ales si senator. La alegerile din anul 2000 a fost reales in functia de rector, desi mare parte a cadrelor didactice si studentilor din universitate au contestat alegerile. L.M. Popescu este vicepresedintele Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare si membru corespondent al Academiei Romane. "Daca va aparea un candidat mai bun, ma voi da la o parte", ne-a declarat L.M. Popescu. Daca nu... Stefan Iosif Dragulescu nu mai este implicat in politica. In decembrie 1989 a intrat in Partidul National Taranesc Crestin si Democrat, din care a fost exclus in anul 2000. Este rector al Universitatii de Medicina si Farmacie Timisoara din anul 1992. In timpul mandatelor sale, UMF Timisoara a devenit cea de-a doua universitate din tara care a fost evaluata international. Dl. Dragulescu nu exclude posibilitatea de a-si mai depune candidatura si la viitoarele alegeri, deoarece, "conform Cartei Universitare, un rector poate fi ales doua mandate complete si consecutive, iar eu mi-am intrerupt pentru un an mandatul, cat am fost ministru al sanatatii". Ioan Paun Otiman este rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Timisoara din anul 1996. Senator din partea Partidului National Liberal, Otiman este presedintele Comisiei de invatamant si stiinta din camera superioara a Parlamentului. Este singurul rector academician din Romania. Adrian Bavaru, din 1996 rectorul Universitatii "Ovidius" din Constanta, se mai gandeste daca va mai candida pentru inca un mandat la viitoarele alegeri academice, in cazul in care legea-i va permite. "Este necesara o schimbare a echipelor de conducere, mai ales acolo unde treaba nu merge bine. Pe de alta parte, un om cu experienta ar mai putea sa fie rector inca un mandat, ca sa termine ceea ce a inceput", ne-a declarat dl Bavaru. In cazul in care nu va mai ramane in functie, cel mai probabil dl Bavaru va candida pentru functia de decan al uneia din facultatile universitatii. Cel mai des, numele rectorului Universitatii de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" din Iasi, Carol Stanciu, este pomenit in legatura cu scandalul diplomelor false, eliberate unui numar de 60 de cetateni italieni care a izbuncnit acum cativa ani. Desi a fost suspendat din functie de fostul ministru Andrei Marga, Senatul UMF Iasi a refuzat inlocuirea acestuia din functie. Acum, dupa 11 ani de cand se afla la conducerea UMF Iasi, Carol Stanciu declara ca, daca "legea va permite si nu va aparea un candidat care sa merite sa vina la conducere, voi concura si eu". Intre altii, vor fi obligati sa renunte la functia de rector incepand din aceasta toamna si: Vasile Secares - rectorul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative Bucuresti; Sergiu Chiriacescu - rectorul Universitatii "Transilvania" Brasov, totodata presedintele Consiliului National al Rectorilor si membru PSD; Mircea Ivanescu - rectorul Universitatii Craiova; Dumitru Dinu - rectorul Universitatii Maritime Constanta; Emil Constantin - rectorul Universitatii "Dunarea de Jos" Galati; Teodor Maghiar - rectorul Universitatii Oradea; Gheorghe Barbu - rectorul Universitatii Pitesti; Napoleon Antonescu - rectorul Universitatii de Petrol si Gaze Ploiesti, deputat PSD; Dumitru Ciocoi Pop - rectorul Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu; Emanuel Diaconescu - rectorul Universitatii "Stefan cel Mare" Suceava.