Ce facem cu salariile dascălilor?

Creşterea cu 50% a salariilor profesorilor nu rezolvă problemele educaţiei şi măreşte diferenţele salariale din sistemul de educaţie românesc. Majorarea salariilor nu rezolvă principalele probleme ale învăţământului românesc. Dimpotrivă, diferenţele salariale între diferite grade  vor creşte.

Profesorii intră astăzi în grevă de avertisment pentru că legea majorării salariilor a fost amânată până anul viitor. Nemulţumirea dascălilor poate fi îndreptăţită dacă facem comparaţie între salariile lor şi cele ale colegilor lor europeni.

Însă, chiar dacă ar fi pusă în aplicare, legea majorării cu 50% a salariilor din educaţie  nu ar rezolva problemele învăţământului.  Profesorii înşişi susţin  că, odată pus în aplicare, actul normativ ar mări diferenţele salariale dintre dascălii începători şi cei cu experienţă.

Rectorul Universităţii Bucureşti, profesorul Ioan Pânzaru, arată într-un articol apărut în ultimul număr al revistei “Tribuna Învăţământului” că noua lege de salarizare va mări scara de salarizare  între angajaţii unei universităţi şi nu-i va încuraja deloc pe tineri să rămână la catedră.

Profesorul susţine că, în prezent, profesorii câştigă disproporţionat  de mult  în raport cu asistenţii, lectorii şi conferenţiarii. “În loc să reducă scara de salarizare, de la raportul 1:6, actualmente între salariul unui asistent şi acela al unui profesor, la 1:3, aşa cum este în majoritatea ţărilor europene, procedând prin ridicare  de jos în sus şi îngheţare  la vârf, parlamentarii noştri au înţeles pe dos: au produs creşteri salariale prin care se vor mări veniturile cu 73,7% la profesori şi numai cu 54% la celelalte grade”, arată rectorul Ioan Pânzaru.

Cât câştigă profesorii în Europa

Cifrele vorbesc de la sine. Cel mai bine plătiţi europeni sunt profesorii englezi. Un dascăl începător câştigă în Anglia 6.800 euro, iar un învăţător primeşte 5.000 de euro. Profesorii de liceu cu  experienţă câştigă 7.400 euro, în timp de profesorii universitari englezi au salarii de până la 9.000 de euro. După cum observăm, diferenţele salariale sunt mici între diversele  categorii de profesori.

La fel se întâmplă şi în ţări precum Austria, Franţa, Germania  sau Spania. Cele mai mari salarii din învăţământul preuniversitar austriac  ajung la 5.500 de euro, în timp ce remuneraţiile maxime de la universitate  sunt de aproximativ  6.700 de euro.

Diferenţele de salarii din România

În comparaţie,  un profesor debutant  român cu studii superioare din sistemul preuniversitar primeşte pentru luna octombrie un salariu de aproximativ 1.000 de lei (272 de euro). Asta,  după indexarea de 9%, şi numai dacă are şi ore suplimentare.  Un debutant fără ore suplimentare are un salariu de 730 de lei. Un profesor cu experienţă de 10-14 ani câştigă 1.500 lei, cu tot cu sporul de vechime şi orele suplimentare, adică echivalentul a 400 de euro.

La universitate, un asistent câştigă 1.200 lei (327 de euro), un şef de lucrări 1.400 lei (381 de euro), iar un conferenţiar, aproximativ 2.000 lei (545 de euro). Situaţia se schimbă la profesorii universitari care câştigă, cu tot cu sporuri, aproximativ 3.800 lei (adică circa 1.000 de euro), bani la care se adaugă sumele obţinute din proiecte de cercetare.

Problemele rămân

După cum spuneam, majorarea salariilor nu rezolvă problemele din învăţământ. Calitatea elevilor pregătiţi îi sperie pe profesorii universitari, care au declarat în mai multe rânduri că elevii sunt slab pregătiţi.

De exemplu, la multe facultăţi de stat, profesorii sunt nevoiţi să predea studenţilor de anul II ca pentru nişte liceeni din clasele terminale.

Una dintre cauzele nivelului scăzut al studenţilor este pregătirea lor din timpul liceului. Profesorii spun că modul de predare este mai mult informal şi nu se pune accent deloc pe formarea studenţilor.