1.000 de euro un an de studiu la Conservator

Economia de piaţă îşi face simţite efectele şi în facultăţile artistice. Numărul locurilor cu taxă au ajuns la paritate cu cele finanţate de la bugetul de stat Nu există orchestră

Economia de piaţă îşi face simţite efectele şi în facultăţile artistice. Numărul locurilor cu taxă au ajuns la paritate cu cele finanţate de la bugetul de stat

Nu există orchestră filarmonică din marile capitale europene în care să nu fie şi cel puţin şi un instrumentist român. În muzeele de artă contemporană din toată lumea pot fi întâlnite capodopere ai căror autori, născuţi pe plaiurile mioritice, s-au specializat la una dintre universităţile artistice româneşti, dovadă a calităţii învăţământului artistic de la noi.

La Universitatea Naţională de Muzică din Capitală - Conservatorul, aşa cum mai este cunoscută -, numărul locurilor pentru "boboci" s-au redus un pic faţă de cel de anul trecut. În schimb, a crescut numărul celor pentru masterat.

Pentru admiterea 2007, la Facultatea de interpretare muzicală există 85 de locuri pentru viitorii candidaţi, iar la Facultatea de compoziţie, muzicologie şi pedagogie muzicală, alte 75. Înscrierile la admitere vor avea loc în a doua jumătate a lunii august, urmând ca examenele să se desfăşoare la începutul lunii septembrie.

Rectorul UNMB, prof.univ. Dan Cezar Buciu, aminteşte că printre foştii săi absolvenţi se numără violoncelista Laura Buruiană, laureată a concursurilor internaţionale de la New York, Roma şi Praga, şi compozitorul Cristian Lolea, care a ocupat primul loc la concursul internaţional de la Varşovia, anul trecut.

În timp ce un alt absolvent al Conservatorului bucureştean, Matei Varga, este profesor-asistent de pian la Julliard School - un fel de Oxford al muzicii - din New York.

Admitere fără concurs pentru olimpici Chiar dacă numărul locurilor în anul I a scăzut, rectorul UNMB are şi veşti bune pentru unii dintre candidaţii la admiterea acestei veri pentru Conservator. "Olimpicii medaliaţi la concursurile naţionale şi internaţionale beneficiază de scutire de concurs.

Practic, nu vor mai susţine şi probele teoretice. În plus, nota obţinută la olimpiade va fi şi media lor de admitere", explică rectorul. După datele pe care le deţine, Dan Buciu apreciază că medaliaţii cu aur sunt în număr de 14. "Totodată, dacă notele mari de la olimpiade, valabile şi la admitere, se vor încadra în baremul pentru burse, <> olimpici vor beneficia şi de acest avantaj", adaugă rectorul UNMB.

Taxele ar trebui să fie de aproape 3.000 de euro pe an Economia de piaţă îşi face simţite efectele şi la Conservator. "Numărul de locuri cu taxă îl egalează pe al celor de la buget, în acest an. În funcţie de facultate, taxele variază între 300 şi 1.000 de euro, anual. "Teoretic, taxele ar trebui să fie şi de aproape 3.000 de euro. Dar diferenţa o suportă universitatea, din venituri extrabugetare", dă asigurări profesorul Buciu.

Oficialul UNMB este dezamăgit că, de la an la an, candidaţii vin parcă din ce în ce mai puţin pregătiţi. "Din cauză că a scăzut calitatea actului didactic în liceele de muzică, dar şi din cauza părinţilor, mult mai dezinteresaţi de ceea ce învaţă copiii lor", consideră el. De aceea, şi dificultatea examenului de admitere nu mai este la fel de ridicată ca în anii precedenţi.

Totuşi, prof. Dan Buciu are motive de bucurie, dintr-un motiv neaşteptat. "Mulţi absolvenţi ai liceelor de cultură generală ne-au produs surprize frumoase, la admitere, situându-se peste cei de la liceele de muzică. Mai ales că, învăţând în particular, au venit cu o pregătire muzicală mai modernă, mai adecvată tendinţelor actuale din mediul artistic european.

De aceea, le recomand cu căldură celor de la alte licee decât cele de muzică să-şi încerce norocul la noi, dacă au avut în particular şi acest hobby", îi sfătuieşte rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Capitală. "Dacă nu pot trăi fără artă, să vină la noi !

" Premiile obţinute la con- cursuri internaţionale de pictură şi sculptură se pot număra cu zecile, la absolvenţii Academiei de Artă şi Design din Cluj-Napoca. "Deja, la curentul de pictură neorealistă, apărut după 2000, în lumea picturii mondiale, se vorbeşte doar de două unităţi de referinţă: Şcoala de la Lipzig şi Şcoala de la Cluj", explică rectorul Academiei clujene, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu.

El atrage atenţia că performanţa artistică nu se poate face fără anumite condiţii. "Dacă viitorii noştri candidaţi la admitere simt că au o pasiune şi pentru altceva în afară de artă, mai bine să se caute cealaltă profesie care-i pasionează... Dar dacă nu pot trăi fără artă, atunci să vină la noi! Pentru că arta cere dragoste, iubire pe lângă pasiune! Şi pescuitul este o pasiune, dar arta cere mult mai mult decât atât", atrage atenţia profesorul Sbârciu.

Admitere în două etape Candidaţii pe un loc din cele 116 puse la bătaie de Academia de Arte şi Design din Cluj trebuie să ştie că, într-o primă fază, se dă o probă eliminatorie, notată cu "Admis" sau cu "Respins". Al doilea, la care participă cei admişi, va fi unul de departajare a concurenţilor pe locurile de la buget şi pe cele cu taxă. Despre calitatea candidaţilor, rectorul Academiei spune că are o notă de constanţă.

"La fiecare admitere există cinci-şase extrem de talentaţi şi alte câteva zeci - foarte talentaţi. Ceilalţi care mai reuşesc să intre au şi ei destul talent...", explică rectorul Academiei nivelul artistic al celor care reuşesc să intre la Artele clujene.

Cei interesaţi de Facultatea de Arte Plastice sau de cea de Arte Decorative şi Design trebuie să ştie că înscrierea va avea loc între 16 şi 20 iulie. Examenul va fi susţinut pe 23 iulie. "Olimpicii intră fără examen. Ei trebuie doar să prezinte mapa cu actele - diplome, atestate - cu care probează rezultatele obţinute la concursuri şi olimpiade", explică profesorul Ioan Sbârciu.

Arta, singura şansă de a concura Uniunea Europeană

"Dacă ne uităm atent, suntem în urma lor: la industrie, la agricultură, la turism, la comerţ... Dar când vine vorba despre artă, la acest capitol suntem - în multe situaţii - mai avansaţi. Asta chiar şi în condiţiile în care finanţarea din România este cea care este...

Vă dau un singur exemplu: Institutul de Artă din Los Angeles, California - CalArt - la care studiază cam tot atâţia studenţi cât avem şi noi, are un buget anual de... 1,5 miliarde dolari SUA. Faţă de al lor, bugetul nostru este de o mie de ori mai mic.

Dar, în galeriile internaţionale de artă, lucrările absolvenţilor români sunt expuse cot la cot cu ale celor de la CalArt! Şi, de multe ori, exponatele executate de studenţii noştri sunt mult mai apreciate", precizează rectorul de la Academia clujeană de arte.

Muzicienii buni primesc salarii pe măsură

Membrii Filarmonicii din Bucureşti au salarii de la 1.000 de euro în sus, potrivit unor surse de la instituţia amintită. Dar cei care reuşesc să ajungă în Vest, în urma unor preselecţii cu mii de adversari, pot spune că într-adevăr au venituri pe măsura talentului lor.

La Filarmonica din Berlin, salariile sunt de minimum 5.000 de euro, în timp ce la filarmonica din Viena, minimul este de 10.000 de euro. O particularitate ar fi că, în Occident, doar 20% din contracte sunt pe perioadă mai lungă sau nedeterminată, restul - de doi, maximum trei ani. La Opera vieneză sunt angajate, cu contract permanent, două soliste române: Laura Tătulescu şi Ileana Tonca.

500 de euro reprezintă salariul minim al unui instrumentist de la Filarmonica din Berlin

Performanţa artistică impune multe ore de exerciţiu la instrumentul ales

La Filarmonica din Viena, salariul unui instrumentist din orchestră ajunge şi la 10.000 de euro pe lună, însă numai 20% din contracte sunt încheiate pe o perioadă mai lungă de doi ani

Un muzeu asigură bunăstare înzecită pentru un oraş În octombrie 1997, în oraşul spaniol Bilbao, aflat în Ţara Bascilor, se deschidea Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană Guggenheim, o capodoperă arhitecturală, care adăposteşte zeci de colecţii permanente şi temporare de pictură şi sculptură.

Numai în primul său an de existenţă, muzeul Guggenheim din Bilbao a avut peste 1,3 milioane de vizitatori. "În legătură cu afluxul de turişti străini generat de naşterea acestui muzeu - care a condus şi la apariţia de hoteluri şi restaurante de lux în oraş -, primarul din Bilbao, Iñaki Azkuna, aprecia că veniturile administraţiei locale practic s-au înzecit", a afirmat rectorul Ioan Sbârciu.