Un elev de oras costa 12.119,922 mii lei, unul de tara - 9.097,481 mii lei

Bugetele locale au cheltuit cu investitiile in educatie, in medie, 336,527 mii lei/elev, se arata in Raportul privind starea invatamantului preuniversitar in anul scolar trecut. Peste media nationala

Bugetele locale au cheltuit cu investitiile in educatie, in medie, 336,527 mii lei/elev, se arata in Raportul privind starea invatamantului preuniversitar in anul scolar trecut. Peste media nationala se situeaza municipiul Bucuresti, unde s-a cheltuit cu investitiile de 4 ori mai mult decat media pe tara. La polul opus, respectiv al unor cheltuieli cu investitii foarte mici, se situeaza judetele Salaj si Caras-Severin, unde pentru un elev s-a cheltuit de 10 ori mai putin decat media pe tara. Fata de anul scolar precedent, in anul scolar 2003-2004 costul mediu pe elev a crescut cu 25,21 la suta. La nivel national exista o diferenta intre mediul rural si cel urban in ceea ce priveste costul mediu pe elev. Daca pentru un elev de la sate costul mediu pe tara este de 9.097,481 mii lei, pentru un elev de la oras este cu aproape un sfert mai mare, adica 12.119,922 mii lei.
Au disparut 5.695 de unitati scolare
In anul scolar trecut, reteaua unitatilor scolare a cuprins 17.859 de unitati, cu 5.695 mai putine decat in anul scolar precedent. In ceea ce priveste gradinitele, au disparut 1.931 de unitati, ca urmare a faptului ca au fost comasate din punct de vedere administrativ sau pentru ca au fost incadrate ca sectii pe langa alte scoli. Numarul scolilor primare si gimnaziale a scazut cu 3.742, deoarece fie a continuat programul de comasare si integrare in scolile mari din centrele de comuna, fie pentru ca ministerul a refuzat si mai considera scolile primare drept unitati scolare independente. Spre deosebire de gradinite si scoli, numarul liceelor a crescut cu 8. Cladirile scolare au probleme cu rezistenta, doar 40 la suta dintre acestea fiind construite cu respectarea normelor de rezistenta antiseismica. Ca urmare a programelor de reabilitare a infrastructurii, cladirile scolare din chirpici si lemn s-au redus la 7 la suta si 8 la suta dintre cladiri mai sunt acoperite cu carton asfaltat, sita si stuf. Au fost reabilitate 300 de internate scolare, iar circa 40 dintre salile de clasa au mobilierul in stare buna. Circa 4.000 de scoli nu au biblioteci. Pentru imbunatatirea confortului in salile de clasa, 90 de scoli din 37 de judete au fost dotate cu centrale termice. Exista, insa, la nivel national un numar insuficient de cabinete medicale scolare, in jur de 1 cabinet medical la 20 de unitati scolare.
Universitatile lasa scolile postliceale fara elevi
Numarul cursantilor din invatamantul postliceal a scazut, potrivit ministerului, fie din cauza ofertei bogate a universitatilor adresata absolventilor de liceu, fie din cauza ca scolile postliceale au specializari neatractive. Pentru ultimii doi ani comparati se inregistreaza o scadere de la 61,9 mii la 54,7 mii de cursanti cu varste intre 19 si 21 de ani. Interesul cel mai mare se manifesta pentru domeniul sanitar (52,29 la suta). In ceea ce priveste gradinitele, scolile si liceele particulare, in anul scolar 2003-2004 au fost autorizate 72, cu 50 la suta mai putine fata de anul scolar precedent. Din cele 597 de unitati scolare particulare, cate erau autorizate in Romania la sfarsitul anului scolar trecut, cele mai multe sunt in Bucuresti (102) si in Cluj (51).
Fizica - disciplina la care se foloseste cel mai mult calculatorul
Profesorii de fizica folosesc cel mai mult computerul si softurile educationale in procesul de predare. La liceu, 67 la suta dintre orele de fizica se desfasoara cu ajutorul calculatorului. Pe locurile urmatoare se afla biologia (53%), chimia (50%) si matematica (48%). Un sondaj privind frecventa de utilizare a calculatorului in predare de catre cadrele didactice din scoli si licee arata ca 27% spun ca "de cateva ori pe saptamana", 21% - "o data pe saptamana", 8% - "o data la doua saptamani", 16% - "o data pe luna", 8% - "o data la 2-3 luni".
40% dintre candidatii la functia de director - picati
La concursurile pentru functiile de conducere din preuniversitar au picat, in medie, 40 la suta dintre candidati. Cei mai buni s-au dovedit tinerii sub 30 de ani care au dorit sa conduca scoli generale, fiind declarati promovati 85 la suta. In anul scolar 2003-2004, au fost incadrati 207.533 de dascali titulari, 45.628 de suplinitori calificati si 16.336 de suplinitori necalificati sau in curs de calificare (dintre care aproape trei sferturi in mediul rural). A crescut numarul dascalilor beneficiari ai sporului de zona izolata la 76.700, iar de gradatie de merit au beneficiat 8.056 de cadre didactice. S-au acordat, de asemenea, 41.100 salarii de merit.