STUDIU Mii de copii ai românilor întorşi în ţară au probleme de adaptare la şcoala românească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Începând din 2008, din ce în ce mai mulți români plecați la muncă peste hotare decid să revină în țară, motivați în principal de sistemul educaţional din România, considerat „mai serios şi bazat pe disciplină". Însă, pentru mii de copii, adaptarea la sistemul autohton s-a dovedit a fi foarte dificilă, potrivit studiului „Remigrația copiilor români".

Peste 21.000 de copii români care au revenit în ţară din Italia și Spania în perioada 2008 - 2012 au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educațional românesc, cei mai mulți în Moldova, potrivit unui studiu realizat de Asociația Alternative Sociale din Iași în parteneriat cu o serie de instituții de cercetare internaționale și susținut de Ministerul Educației și cel de Externe.

Dintre aceștia, 30% prezintă probleme de readaptare și integrare socială: dificultăți emoționale, comportamentale, de atenție sau relaționale.

Anual, între 1.200 şi 1.400 din totalul copiilor care revin în ţară se adaugă pe lista celor care necesită intervenţie specializată din partea serviciilor de asistenţă psihologică, socială şi şcolară, deoarece prezintă dificultăţi de readaptare.

image

Cu toate acestea, mulți dintre părinții care au luat parte la studiu (500 de familii în total) au nominalizat ca principal motiv al deciziei de reîntoarcere în țară sistemul de educaţie românesc, pe care îl consideră „mai serios şi bazat pe disciplină", la care se adaugă şi problemele economice.

Din analiza datelor referitoare la copiii emigranţilor români care au plecat în Spania și Italia reiese că un vârf al acestui fenomen a fost atins în anul 2009, când peste 7.000 de copii remigranţi au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc.

Fenomenul migrației i-a afectat la nivel psiho-social atât pe copiii care au plecat în străinătate împreună cu familia sau singuri, cât și pe cei care au rămas cu unul sau fără nici un părinte acasă, mai arată studiul.

Atunci când copiii sunt lăsați acasă, ei pot dezvolta probleme psihosociale fiindcă au fost separaţi de părinţi. De asemenea, când migrează pentru a se alătura familiilor lor, ei pot ajunge să fie discriminaţi şi excluşi social.

Din totalul copiilor chestionați, peste 92% și-au dorit să plece pentru a locui în străinătate. Jumătate dintre ei spun că au emigrat pentru a fi alături de părinți, iar cei care s-au întors în țară ar pleca din nou în străinătate.

„Ca tendinţă generală, întoarcerea în România este percepută de copii ca o remigraţie a întregii familii cauzată în principal de inadaptarea în străinătate (inadaptare şcolară, socială sau culturală) sau de problemele financiare", susțin cei de la Alternative Sociale.

Aproximativ 75% din cazurile de remigraţie sunt datorate deciziei parentale de a se întoarce înapoi în România sau problemelor financiare întâmpinate în străinătate.

image

Cercetarea a mai relevat că băieţii regretă întoarcerea în ţara de origine mai mult decât fetele, ceea ce face ca readaptarea lor la viaţa socială şi sistemul şcolar din România să fie mai grea.

De asemenea, copiii din mediul urban sunt mai dornici să se întoarcă în ţară față de cei din mediul rural.

Procentul copiilor care îşi doresc să se reîntoarcă în străinătate este mai mare în intervalul de vârstă 15-17 ani. În cazul acestora, ei urmăresc, cel mai probabil, o educaţie universitară în străinătate.

Soluţiile Ministerului Educaţiei

Problemele semnalate de cei de la Alternative Sociale au ajuns și în atenția Ministerului Educației, care a propus o serie de soluții pentru a-i ajuta pe acești copii să se integreze mai ușor în școala românească: echivalarea mai facilă a studiilor din străinătate, cursuri de limba română sau chiar acoperirea costurilor pentru traducerea documentelor necesare.

"Ministerul Educaţiei are în vedere elaborarea de strategii şi politici educaţionale urmate de o serie de măsuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratului şcolar, cât şi la nivelul fiecărei şcoli", a declarat secretarul de stat Stelian Fedorca la dezbaterea prilejuită de lansarea studiului „Remigraţia copiilor români", realizat de Asociaţia Alternative Sociale.

Printre măsurile prevăzute de Ministerul Educaţiei se numără:

• Demersuri legale privind echivalarea studiilor şi încadrarea elevilor în sistemul de învățământ românesc, la nivelul corespunzător experienței lor şcolare (acțiune realizată în colaborare cu inspectoratul şcolar);

• Organizarea în şcoli de cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniţi în ţară şi care nu stăpânesc bine limba română;

• Pentru că inspectoratele şcolare au semnalat faptul că părinților le este greu să suporte costurile pentru traducerea documentelor pentru echivalarea studiilor parcurse de către elevii remigranți în alte țări am putea sugera ca şcolile să-şi asume plata în cauză

• Învăţarea în cadrul şcolii a limbii române de către elevii care s-au născut în străinătate şi organizarea unor activităţi în şcoală şi în afara şcolii, cu restul colegilor, în vederea socializării rapide şi a învăţării limbii române, prin conversaţie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite