Să devin student la Medicină sau nu?

Da, dar numai dacă ai vocaţie pentru această meserie, susţin rectorii universităţilor medicale. Ei speră ca tinerii absolvenţi să opteze pentru sistemul sanitar din România Mai este

Da, dar numai dacă ai vocaţie pentru această meserie, susţin rectorii universităţilor medicale. Ei speră ca tinerii absolvenţi să opteze pentru sistemul sanitar din România

Mai este Medicina ce a fost odată?

De ce ar mai opta un candidat pentru o meserie pentru care te pregăteşti şase ani fără drept de practică, după care urmează alţi cinci sau şase de rezidenţiat? Salariul pe care poate miza un medic rezident este între 600 şi 700 de lei, adică atât cât să ajungă pentru chiria unei garsoniere.

Intrarea României în UE deschide însă piaţa muncii pentru absolvenţii de Medicină, a căror profesie este reglementată la nivel european.

Admiterea la Medicină era până nu demult o reuşită care stârnea invidia tuturor şi motiv de mare mândrie pentru părinţi. "Acum vârfurile se îndreaptă înspre facultăţi precum calculatoare, business şi jurnalistică, adică spre acele meserii bine plătite într-o economie de piaţă", spune prof. univ. dr. Ştefan Iosif Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara.

În opinia sa, numai tinerii cu vocaţie pentru această meserie se pot îndrepta spre admiterea la Medicină. "Nu-i sfătuiesc decât pe cei care au această pasiune să se îndrepte către Medicină. Dacă îţi place să lucrezi în spital, indiferent de condiţii şi fără să te gândeşti la salariu, atunci Medicina este opţiunea corectă", a adăugat rectorul Drăgulescu.

Facultate lungă şi scumpă

Pasiunea nu este însă suficientă, fiindcă Medicina durează şase ani şi este o facultate foarte costisitoare. Un an de învăţământ cu plată ajunge la 3.700 de lei pentru şcolarizarea de lungă durată şi 2.200 de lei la cel de scurtă durată.

La aceste cheltuileli se adaugă costul procurării materialelor informative de specialitate, care nu este deloc de neglijat. Ca urmare, nu poate practica meseria de medic decât acela care mizează pe ajutorul financiar al familiei pe timp îndelungat.

"Am întâlnit cazuri de medici rezidenţi la cardiologie foarte pricepuţi, dar care după primul an de rezidenţiat au renunţat la meserie deoarece câştigau cât să-şi achite chiria la garsonieră. Cum proveneau din familii sărace, au pus punct unei munci asidue de şapte ani de zile şi s-au reorientat profesional", a detaliat profesorul universitar.

El spune că, în ţări precum Polonia sau Grecia, un medic rezident are un salariu care să-i permită măcar supravieţuirea.

Accesul la pacient, mai greu decât înainte

Un alt element pe care trebuie să-l ia în calcul un viitor student la Medicină este posibilitatea ca, după terminarea facultăţii să lucreze în spitalele şi policlinicile de stat. Aici aparatura învechită predomină.
"Nu cred că se va schimba ceva în următorii ani.

Or, un medic care vrea să rămână un profesionist nu poate să lucreze cu aparate care stau să crape. La institutul de cardiologie pe care îl conduc ne confruntăm zilnic cu astfel de situaţii, care ne pun în imposibilitatea de a ne desfăşura munca", a declarat prof. univ. dr. Stefan Drăgulescu.

Pe de altă parte, încercarea de a alinia învăţământul medical românesc la standardele UE a îngreunat accesul viitorului medic la bolnav. "Pregătirea practică a viitorului medic este mai scăzută calitativ din cauza apariţiei legii drepturilor pacientului.

Aşa se explică faptul că mulţi nu ştiu mai nimic după ce termină facultatea, deoarece perioada de practică începe la rezidenţiat", a explicat rectorul universităţii de Medicină din Timişoara.
Facultatea de moaşe va avea prima promoţie la anul

Acum trei ani, structura învăţământului medical românesc s-a aliniat standardelor europene. Meseriile de medic, farmacist, dentist, moaşe sau asistente medicale generaliste au devenit profesiuni reglementate la nivel UE.

Ca urmare, la Universităţile de Medicină şi Farmacie au fost înfiinţate cicluri scurte de studii de trei sau patru ani. Aici se formează moaşele, asistentele medicale generaliste, asistentele pentru radiologie, laboratoare clinice, balneofiziokinetoterapie, precum şi tehnicienii şi asistenţii dentari.

Prima promoţie de specialişti va ieşi de pe băncile facultăţilor la sfârşitul anului universitar viitor.
"Sperăm ca absolvenţii să opteze pentru a intra în sistemul sanitar de la noi. Până acum, cei care au plecat au fost cei de la specializările neurochirurgie şi psihiatrie", a spus Tudorel Ciurea, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Admitere la toate universităţile cu profil medical

Înscrierile au loc în perioada 16-20 iulie, taxele de înscriere variind între 50 de lei pentru facultăţile de scurtă durată şi 100 de lei la cele de lungă durată. Examenele sunt programate pentru 25-28 iulie, în funcţie de profil. Numărul creditelor transferabile obţinute în urma învăţământului de scurtă durată este de 180-240, iar pentru învăţământul de lungă durată este de 300-360.

Meseriile medicale se numără printre profesiunile reglementate în UE

Aceasta înseamnă că există o curriculă comună de pregătire a absolvenţilor care îşi pot găsi astfel de lucru în oricare ţară din comunitatea europeană. Deşi accesul nu este uşor, pentru a putea lucra în străinătate fiind nevoie de acordul asociaţiilor profesionale din ţara respectivă, salarizarea din UE este net superioară celei din România.

Astfel, pentru o asistentă medicală cu şase luni de practică în spital (minimum acceptabil), salariul poate ajunge şi la 2.500 de euro sau chiar mai mult în ţări ca Elveţia sau Germania. În plus, dotările existente afară sunt mult înaintea celor din ţară

"Să luăm exemplul Poloniei, ţară fostă comunistă care în 1990 se afla din punct de vedere al aparaturii medicale pentru cardiologie la acelaşi nivel cu România. Astăzi, evoluţia cardiologiei în Polonia din acest punct de vedere este de 10 ori mai mare decât la noi", a exemplificat prof. univ. dr. Ştefan Iosif Drăgulescu.