"Ma deranjeaza lipsa de originalitate a colegilor mei"

- afirma Costin Ciobanu, cel mai bun elev al Romaniei la filosofie

Elev in clasa a XII-a la Colegiul National "Radu Greceanu" din Slatina, judetul Olt, Costin Ciobanu este cel mai bun elev al Romaniei la filosofie, in urma Olimpiadei Nationale de Socio-Umane, Bucuresti - 2004. Costin studiaza la profilul matematica-informatica si are probleme doar la o singura disciplina, fizica, unde n-a reusit sa fie "pe aceeasi lungime de unda cu profesorul". In rest, are note de 8, 9 si 10. S-a calificat la doua olimpiade, la cea de romana si la cea de filosofie, si a fost intr-o mare dilema cand a trebuit sa aleaga una dintre cele doua. Pana la urma a ales filosofia pentru ca "am descoperit ca sunt filosof prin gandire, pentru ca traiesc filosofic".
- Ce inseamna a trai filosofic?
- A trai filosofic inseamna a fi permanent critic atat cu tine insuti, cat si cu lumea din jur. Eu sunt foarte critic cu mine insumi. Filosofia, inainte de a incerca sa schimbe exteriorul, incearca sa te schimbe pe tine, te reorienteaza catre adevaratele valori. Filosofia e un mijloc de a ma afirma, de a-mi cunoaste adevaratele sentimente, de a ma descoperi.
- Cu care dintre elementele lumii inconjuratoare esti foarte critic?
- Cu lipsa de valoare si cu kitsch-ul, pe care, din pacate, le avem prezente, atat de des, incepand de la cel mai inalt nivel.
- Cum ai ajuns la filosofie?
- Pasiunea mea pentru filosofie a venit in mod indirect. Ea s-a raportat, in primul rand, in pasiunea pentru limba si literatura romana. Profesorul meu de romana, Nicolae Dorobantu, m-a facut sa iubesc cititul, m-a facut sa iubesc literatura si apoi, pur si simplu, pe nesimtite, m-am orientat catre filosofie.
- Ce este succesul pentru cel mai bun elev al tarii la filosofie?
- Succesul e pasiunea, e dorinta de a face un lucru. Consider ca nu trebuie sa te apuci de un lucru decat in momentul in care stii ca poti face performanta. Dupa chestia asta ma ghidez in viata. Nu vreau sa traiesc infernul unui nou inceput de fiecare data.
- Ce te framanta cel mai mult?
- Marea mea teama este ca o sa raman necunoscut. Sper sa se mai auda ceva de mine in lumea asta, sa nu fiu o simpla frunza pe care vremea sa o nimiceasca. Nu vreau sa ma nimiceasca cotidianul.
- Reprosezi ceva tinerilor de varsta ta?
- Ma deranjeaza la ei lipsa de originalitate. Toata lumea incearca sa se identifice cu spiritul de turma. Nimeni nu face un lucru pentru ca ii place, ci pentru ca acel lucru e vazut drept un lucru "cool" de catre ceilalti.
- Ce ii lipseste tanarului roman?
- Ii lipseste sprijinul atat din partea lui insusi, increderea in el, cat si sprijinul de exterior. La noi exista un mare paradox. Se vorbeste de foarte multe ori ca tineretul e cea mai mare resursa a acestei tari, insa de foarte multe ori se spune ca tara noastra e o tara saraca. Tanarul roman vrea sa ajunga sus, promite ca va ajunge sus, dar foarte multi mor la statutul de tanara speranta.
- Tu vrei sa ramai la statutul de tanara speranta?
- Nu. Am de gand sa plec din tara, sa vad ce se intampla afara, sa ma implinesc pe mine, acolo, iar apoi in mod sigur ma voi intoarce in tara. Vreau sa studiez relatiile publice si comunicarea.