De pe maidan, în faţa televizorului

„Când eram mic, eu fugem pe maidan! Acum, fiul meu nu s-ar mai ridica din faţa televizorului", povesteşte un părinte despre copilul lui, în vârstă de şapte ani. Din păcate, statul în faţa televizorului sau la calculator a luat amploare în rândul copiilor din România, şi nu numai. Dacă, la început, consecinţele nu sunt vizibile, copiii de astăzi vor întâmpina probleme grave, când se vor transforma în adulţii de mâini.

 „Desenele animate nu mai sunt ce erau altădată", „Prea multă violenţă la televizor", „Copilul meu preferă să stea în faţa ecranului, decât să iasă la joacă" - acestea sunt cuvintele pe care mulţi părinţi le rostesc când sunt întrebaţi de obiceiurile şi preferinţele copiilor lor.

„Pe vremea mea, veneam de la şcoală, făceam repede ce teme aveam de făcut şi, apoi, fugeam pe maidan", povesteşte Alex R., (34 de ani), tatăl lui Andrei (7 ani), despre care se plânge că, imediat cum ajunge acasă, nici nu apucă să se schimbe, că deschide televizorul: „Dacă nu îl atenţionează nimeni, îl uită Dumnezeu cu orele acolo".

În prezent, copiii ajung să petreacă aproape trei ore, zilnic, în faţa televizorului. Un raport Unicef România aduce în atenţia publicului problema impactului violenţei mediatice asupra copiilor.

Cât de multă violenţă transmit posturile TV?
Dintr-o analiză efectuată pe zece posturi de televiziune din România reiese că, în medie, numărul actelor de violenţă care pot fi urmărite într-o oră de transmisie variază de la 9 la TVR1, la peste 23 la ProTV.

Pentru canalele de desene animate, aceste valori sunt şi mai mari, spre exemplu, 20 de acte de violenţă pentru postul Minimax, indică raportul Unicef realizat în colaborare cu CNA şi Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Copiii devin indiferenţi la actele de violenţă

"Prea multă televiziune creează imunitate şi indiferenţă faţă de ororile violenţei. Urmărind în exces personajele de televiziune ucigând şi rănind, copiii îşi pierd capacitatea de a discerne între violenţa din viaţa reală şi cea simulată pe ecran", a declarat reprezentantul Unicef în România, Edmond McLoughney.

Cum imitaţia stă cumva în firea omului, copiii sunt primii dispuşi să pună în aplicare scenele violente văzute la televizor, iar cearta între doi copii, îmbrâncelile, stricarea jucăriilor, ţipetele şi comportamentul capricios iau amploare odată cu trecerea anilor.

Află ce poţi păţi copiii care petrec prea multe ore în faţa televizorului.