"Din acest an, toţi cetăţenii UE pot deveni studenţi în România"

Prof. dr. Ioan Curtu, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), atrage totuşi atenţia că mai avem de recuperat ceva faţă de Uniunea

Prof. dr. Ioan Curtu, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), atrage totuşi atenţia că mai avem de recuperat ceva faţă de Uniunea Europeană

Adevărul: Aşadar, 2007 este primul an în care vom număra eurobobocii din facultăţi...
Ioan Curtu: Aşa este! Şi mai pot spune că, la nivel naţional, programa universitară se suprapune cu cea europeană în proporţie de 80-85%. Ce-i drept, ar fi nevoie de o flexibilizare mai mare a traiectoriei studenţilor prin facultate. Mă refer aici la o posibilitate sporită de a-şi alege cursurile pe care le consideră cele mai adecvate pentru ceea ce vor face după absolvire, în aşa fel încât să nu se renunţe nici la materiile de bază pe specializarea aleasă.

Marea noutate a admiterii 2007-2008 este că toţi cetăţenii din UE pot fi candidaţi la universităţile noastre, din acest an. Practic, nu va mai exista un tratament deosebit pentru ei, mai ales dacă este vorba de taxe.

- Concurs de admitere sau concurs de dosare?

- La unele universităţi, candidaţii sunt testaţi. La altele - nu! Acum, depinde şi de nivelul de cunoştinţe al celor care aspiră la viaţa de student. Multor rectori le este teamă că, dacă introduc examen de admitere, s-ar putea să rămână fără candidaţi... Aşa că preferă să nu rişte.

Totuşi, vă pot spune cu siguranţă că, la universităţile la care nu există examen de admitere, doar 30-40% din cei admişi mai ajung să-şi dea licenţa, fiind foarte mulţi care se plictisesc pe parcursul anilor de facultate. Sunt studii care indică această situaţie! În timp ce la cele în care există o testare eliminatorie, procentajul celor care termină este de aproape de 90%...

- Cine este de vină pentru plictiseala celor care abandonează?

- Mulţi se pierd pe parcursul studiilor din lipsa unei consilieri adecvate, care ar trebui să fie desfăşurată de comisii specializate. Or, aceste comisii nu prea există momentan în universităţile româneşti. Dar, din toamnă, ele vor fi obligatorii!

Existenţa comisiilor de consiliere este şi o condiţie pentru ca ARACIS să fie sigură că se desfăşoară o educaţie de cultură a calităţii în instituţiile de învăţământ superior din România.

- Spuneaţi ceva de seturile de discipline opţionale...

- Da, ele ar trebui să fie în număr cât mai mare. Studenţii trebuie să aibă de unde să aleagă! Funcţie de aptitudinile fiecăruia dintre ei, se vor canaliza pe domenii conexe specializării de bază. De multe ori, există şi instituţii interesate ca anumite seturi de discipline opţionale să existe în universităţi, condiţionând acest fapt cu angajarea absolvenţilor.

La Universitatea "Transilvania" din Braşov există o asemenea situaţie, dar nu numai acolo. Vă pot spune şi că firma Renault organizează un masterat comun la universităţile din Bucureşti, Craiova, Piteşti şi Braşov, finanţat integral de ei, acordând şi burse totodată. Cei care aleg masteratul respectiv beneficiază de posibilităţi sporite de angajare în cercetare şi proiectare, la firma respectivă.

- Dar studenţii cât sunt de interesaţi să aleagă?

- Mai mult decât credeţi! Doar să li se dea această posibilitate... Ei s-ar implica mult mai activ şi în viaţa campusurilor, dacă li s-ar da ocazia. Ca un exemplu, universităţile din Europa au un criteriu foarte interesant de apreciere pentru modul de implicare: numărul de procese intentate de studenţi instituţiilor de învăţământ superior în care învaţă!

Cu cât acest număr este mai mare, cu atât se vede interesul tinerilor pentru ce, cum şi unde învaţă... Şi în SUA au existat situaţii similare. Cunosc cazul a mai mulţi părinţi care au acţionat o universitate în judecată, din cauză că progeniturile lor n-au fost în stare să se angajeze la marile concerne, după cum dăduseră asigurări profesorii de acolo.

În schimb, la noi nu veţi vedea prea devreme ca o universitate să fie târâtă prin tribunale, din cauză că studenţii ei nu sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor educaţionale sau de altă natură. Dar oricum, în procedurile de evaluare ale ARACIS, părerile studenţilor pot fi decisive pentru soarta universităţilor care nu se vor conforma standardelor deja impuse.

Absolvenţi specialişti în... centuri de siguranţă şi airbaguri!

Firma Autoliv a intrat cu viteză în învăţământul universitar braşovean. "Producătorul german de centuri de siguranţă şi de airbaguri angajează, anual, câteva zeci de absolvenţi de-ai noştri. Dintre ei alege 15, pe care ni-i retrimite la masteratul complementar, pe care l-au gândit împreună cu noi. Cursurile sunt ţinute atât de profesorii universităţii, cât şi de specialiştii firmei.

Şi evaluarea finală tot împreună o desfăşurăm. Germanii au construit două laboratoare, pe care le-au dotat cu tehnică de calcul la nivelul celei din centrele lor de cercetare. Până şi mobilierul este identic celui din laboratoarele în care vor munci viitorii absolvenţi", explică rectorul Universităţii "Transilvania", prof. univ. dr. ing. Ion Vişa.

Masteranzii nu plătesc nimic, cei 1.800 de euro fiind plătiţi de societatea germană, cu condiţia ca ei să continuie să muncească o perioadă de timp, la finanţator. Ceea ce regretă rectorul braşovean este lipsa acelui semestru de practică, iniţiat acum câţiva ani.

"Încet-încet, perioada de practică s-a "diluat" la câteva săptămâni pe an, din care studentul nu mai înţelege nimic... Or, universităţile din Vest pun mare preţ pe o perioadă cât mai compactă de practică", argumentează Ion Vişa.