Veşti despre chelnerii şi tinichigiii lui Băsescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii asistă la o demonstraţie în atelierul de mecatronică
Elevii asistă la o demonstraţie în atelierul de mecatronică

În România există un sistem de învăţământ care bate orice liceu teoretic sau facultate. Şcolile Cooperaţiei Meşteşugăreşti pregătesc absolvenţi în funcţie de cerinţele din piaţa muncii.

„Avem prea mulţi filosofi şi prea puţini chelneri sau tinichigii" - se plângea preşedintele Băsescu vorbind despre racordarea şcolii româneşti la nevoile de pe piaţa muncii. Şi totuşi, există o zonă în care dorinţele preşedintelui sunt realitate: şcolile aflate sub patronajul sistemului meşteşugăresc. Aproape 1.000 de elevi, de la clasele primare până la cei de liceu, au vizitat săptămâna aceasta atelierele Colegiului UCECOM „Spiru Haret" din Bucureşti. Copiii au aflat ce presupune munca într-un salon de coafură, ce fac un mecanic auto, un lăcătuş sau un tehnician mecatronist.

În salonul de coafură, ucenicii la stilistică le-au explicat elevilor tot ce voiau să afle despre îngrijirea părului. Apoi i-au invitat pe scaune pentru o demonstraţie  - fetele s-au ales cu bucle, iar băieţii cu „ţepi".

Fetele mai ales au fost foarte încântate de activitatea din salon. „M-a coafat o fată de clasa a X-a. E mişto să vezi cum eleve mai mici decât noi sunt atât de pasionate. M-ar atrage să fac un curs de cosmetică aici (n.r.  -  Colegiul oferă şi cursuri de calificare profesională pentru adulţi), dar nu neapărat ca să mă angajez după aia, ci aşa, pentru mine", spune Cristina Surdu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Ion Creangă".

Băieţii, în schimb, au fost mult mai impresionaţi de mecatronică (o combinaţie între electronică, informatică şi mecanică). Demonstraţiile cu roboţi care realizau automat o acţiune, cum ar fi să mute un cilindru de metal dintr-un loc într-altul, i-au dat gata. „Mecatronica e foarte tare! Aş vrea să mă duc la liceu la «Henri Coandă», dar, dacă nu iau acolo, vin aici. UCECOM-ul e pe locul doi", spune Darius Faraji, elev în clasa a VIII-a la Şcoala 197.

Orientare profesională

„I-am adus la liceu pentru orientare şcolară şi profesională", spune şi Doina Stanciu, profesoară de limba franceză la Şcoala 197. În atelierul de mecanică, elevii au asistat la o demonstraţie de gravură pe lemn şi sticlă, iar la cel de croitorie au cusut batiste. Foarte mult le-a plăcut şi la bucătărie, unde au mâncat hot dog şi cartofi prăjiţi, ignorând total supa cu fidea de casă şi iahnia de fasole...

Dacă unii copii nu erau hotărâţi ce liceu să urmeze, vizita i-a făcut să ia în considerare şi acest colegiu. „Chiar vreau să fac liceul aici. Toate atelierele mi-au plăcut, nici nu ştiu la ce să vin", spune Maria, elevă în clasa a VII-a la Şcoala 117. Procentul celor care îşi găsesc de lucru după terminarea cursurilor UCECOM este între 85% şi 90%. Gabriel Zorzini, directorul colegiului, consideră că acest fapt se datorează atât adaptării în timp real la cerinţele pieţei muncii, cât şi sistemului de pregătire care presupune practica direct la agenţii economici de profil. „Facem anual studii de oportunitate şi suntem parteneri cu peste 300 de agenţi economici care ne comunică nevoile de personal", spune Zorzini.

Lecţie de traforaj în atelierul de mecanică Foto: marian iliescu



„Noi nu avem copii care nu-şi găsesc de muncă pentru că nu şcolarizăm în domenii care nu se mai cer. Croitorie, de exemplu, n-am avut de mulţi ani. Anul trecut s-a cerut şi acum avem", spune şi Păuniţa Vlădăianu, director adjunct.

Pentru anul viitor, cea mai mare cerere de meseriaşi e în domeniile mecanic, estetică (coafor, frizerie) şi alimentaţie (ospătari, bucătari). Anul trecut, şcoala a dat 450 de absolvenţi, iar în anul şcolar viitor va avea patru clase a IX-a, cu câte 28 de elevi. Sunt totuşi puţini, în comparaţie cu absolvenţii liceelor teoretice. „E mentalitatea asta a noastră că dacă faci facultate eşti deştept, iar dacă te faci mecanic eşti prost", spune Păuniţa Vlădăianu.

Anul şcolar viitor aduce noutatea reînfiinţării învăţământului profesional, cu durata de doi ani, începând cu clasa a X-a. „Nu e bine cum o introduc, de la clasa a X-a, în loc de clasa a IX-a", consideră directoarea. „Ce părinte îşi ia copilul de la liceu să-l mute într-a X-a la profesională? Nu aşa se face. Nici nu e promovată şcoala profesională cum trebuie."

Crezul directoarei a fost întotdeauna că a practica o meserie nu e o ruşine, iar elevii care urmează această cale nu sunt cei care învaţă mai prost, ci sunt cei care au înclinaţii spre o anumită meserie.

Lecţie de traforaj în atelierul de mecanică p Foto: marian iliescu

Şcoala are propriul salon de coafură Foto: lucian muntean



Colegiul are în vedere cinci clase de profesională, a câte 28 de elevi pentru anul şcolar 2012-2013. Elevii care vor opta pentru învăţământul profesional din clasa a X-a se pot reînscrie la liceu, după doi ani, însă în clasa a XI-a. Vor avea astfel un certificat de competenţă, dar şi diplomă de Bac. Pe lângă colegiul din Bucureşti, reţeaua UCECOM cuprinde alte 11 licee în ţară, la Arad, Brăila, Breaza, Baia Mare, Craiova, Constanţa, Cluj, Iaşi, Odorhei, Ploieşti şi Timişoara.

Şcoala are propriul salon de coafură p Foto: lucian muntean

În ţară, numărul absolvenţilor este mai mic în comparaţie cu Capitala. În Constanţa au fost anul trecut 171 de absolvenţi de liceu (din 183 înscrişi) şi 203 absolvenţi la cursurile de calificare. Şcoala din Timişoara a avut 145 de absolvenţi, în timp ce la Breaza au fost doar 84, iar la Iaşi, 73. Cea mai restrânsă şcoală meşteşugărească este cea de la Odorheiu Secuiesc, cu o singură clasă (de cosmetică): opt absolvenţi din tot atâţia înscrişi. 

Meşteşugari din '53

Şcolile Cooperaţiei Meşteşugăreşti formează încă din anul 1955 un sistem de învăţământ stabil, viabil şi adaptat la cerinţele pieţei muncii. Colegiul UCECOM „Spiru Haret" din Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1953 şi este în prezent cea mai mare unitate de învăţământ preuniversitar particular din România. Anul de şcolarizare costă 1.800 de lei la liceu şi 2.000 de lei la postliceală.

"Noi nu avem copii care nu-şi găsesc de muncă pentru că nu şcolarizăm în domenii care nu se mai cer.''
Păuniţa Vlădăianu director adjunct

"Facem anual studii de oportunitate şi suntem parteneri cu peste 300 de agenţi economici.''
Gabriel Zorzini director

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite