Universităţile româneşti vor fi marcate ca semafoarele

Bulina roşie o vor primi instituţiile cu lipsă de încredere, bulina galbenă va fi dată celor cu încredere limitată, iar bulina verde va arăta care sunt cele mai tari

Bulina roşie o vor primi instituţiile cu lipsă de încredere, bulina galbenă va fi dată celor cu încredere limitată, iar bulina verde va arăta care sunt cele mai tari instituţii

Până în 2009 vor fi evaluate toate cele 106 universităţi de stat şi particulare. Fiecare unitate de învăţământ superior va primi un calificativ prin care studenţii vor şti câtă încredere să acorde instituţiei pe care vor să o aleagă. În interviul acordat ziarului Adevărul, profesorul Ioan Curtu (foto), preşedintele ARACIS, spune că, de la începutul anului, comisiile de experţi umblă deja să vadă în ce situaţie sunt primele zece universităţi ce vor fi evaluate în 2007.

- Ce calificative vor primi universităţile în urma evaluării?

- În funcţie de situaţie, uni-versităţile româneşti vor primi grad ridicat de încredere, încredere limitată şi lipsă de încredere. Fiecare dintre aceste calificative va fi marcat cu o culoare: verde - grad ridicat de încredere, galben - încredere limitată şi roşu - fără încredere.

În prezent lucrăm la o hotărâre de guvern prin care universităţile să fie obligate să-şi pună bulina pe antet. Frumos ar fi fost să avem şi noi calificative precum "excelent" sau "bun", dar asta e situaţia de la noi. Şi aşa profesorii din universităţi sunt foarte speriaţi şi ne critică pentru că avem standarde foarte ridicate.

- Unul dintre aceste standarde e întâlnirea comisiilor de evaluare cu angajatorii din zona universităţii. Ce relevanţă are acest lucru pentru evaluarea finală?

- Păi, înainte se punea problema să am profesori buni care să predea bine. Acum se pune problema cu ce iese studentul din facultate. Trebuie să vedem ce nevoi are angajatorul şi ce ştie să facă absolventul. Asta înseamnă învăţământ centrat pe student.

Vă dau un exemplu: Renault a încheiat contracte cu mai multe universităţi pentru a pregăti studenţi. Firma ia studenţii şi îi învaţă încă din timpul facultăţii structura automobilului, funcţio-narea lui, mecanică. Apoi, după ce termină, îi angajează. Asta înseamnă că specializarea făcută în facultate are căutare pe piaţa muncii. Unul dintre criteriile de evaluare este câţi dintre absolvenţi lucrează în domeniu. Condiţia pentru a primi un punctaj favorabil este ca 50% din absolvenţi să lucreze în domeniu după primii doi ani de la terminarea facultăţii.

- Cum vom şti acest lucru din moment ce studentul termină facultatea şi nu mai ştie nimeni de el?

- Atunci când eliberează diplomele, după şase luni, universităţile trebuie să le dea absolvenţilor nişte chestionare, în care să-i întrebe dacă şi-au găsit de lucru. E suficient să am doi angajaţi la Ford în America şi primesc punctaj bun. Dacă facultăţile nu au o evidenţă clară a absolvenţilor, atunci vor primi termen între 3 şi 6 luni să-i caute.

- Îi cam puneţi pe profesori pe drumuri…

- Nu! De ce? Înainte de a fi pus pe liber, profesorul este avertizat. Decanul ar trebui să ştie ce profesori are în instituţie şi să ia decizii de pus pe liber dacă vede că profesorii nu-şi fac treaba. Avem o comisie cu 11 membri care se va ocupa special de evaluarea profesorilor în ceea ce priveşte pregătirea lor psihopedagogică. Sunt unii foarte bine pregătiţi în domeniul lor, dar nu ştiu să predea studenţilor.

- Studenţii ce rol vor avea?

- Aici e o problemă! Să vedem care studenţi vor participa la evaluare. Un student care n-a dat pe la cursuri? Fiecare universitate trebuie să aibă o fişă cu întrebări pentru studenţi despre participarea la
cursuri. Atunci când vezi că fişa arată că a fost numai la 20% din
cursuri, credibilitatea lui scade.

- Unul dintre criteriile de evaluare este compararea performanţelor şi a produselor cu cele recunoscute în domeniu. Noi cu cine ne vom compara?

- Fiecare universitate trebuie să argumenteze de ce anume alege predarea anumitor materii, de bază sau de specialitate. Trebuie să arate unde anume în lume se mai predă cursul respectiv. De exemplu, rezistenţa materialelor se mai predă la Lyon, la universitatea nu ştiu care din Germania etc.