Traficul cu lucrări de diplomă e de neoprit

comercializare. "Se consideră formă gravă de corupţie, fiind interzisă traficarea examenelor de orice fel (admitere, absolvire, examene la discipline, doctorat, vânzarea, cumpărarea sau

comercializare. "Se consideră formă gravă de corupţie, fiind interzisă traficarea examenelor de orice fel (admitere, absolvire, examene la discipline, doctorat, vânzarea, cumpărarea sau substituirea de lucrări scrise, proiecte) contra bani, obiecte sau servicii", scrie, negru pe alb, în codul etic al Universităţii "Victor Babeş" din Timişoara. Totuşi, cele mai multe dintre codurile etice nu conţin un capitol special de sancţiuni.
Afară din examen pentru lucrări "lipsite de originalitate"
"Sancţiunile vor merge până la excluderea absolventului de medicină din examen", spune Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. "Cel care cumpără o lucrare de diplomă trebuie descalificat, iar lucrarea sa respinsă, dar trebuie sancţionat, în primul rând cel care vinde, mai ales dacă e cadru didactic". Trimiţând indirect la o realitate a facultăţilor de medicină - studenţii cumpără lucrări de la proprii profesori - răspunsul rectorului Popa face distincţia între cei doi actori ai tranzacţiei: "Pentru cadrul didactic care vinde o lucrare de diplomă, sancţiunile vor merge până la îndepărtarea lui din învăţământ, căci, până la urmă, îl împinge pe student la nemuncă. Pentru cel care achiziţionează, dat fiind că e deja absolvent - el îşi susţine lucrarea după finalul anului universitar - asupra lui nu mai planează pericolul excluderii din comunitatea academică. Va fi eliminat, însă, din examenul de stat, cu posibilitatea de a se prezenta anul următor, cu o lucrare originală. Un an de zile după şase de facultate înseamnă însă enorm, aşa că atenţie..." Rectorul se arată şi adeptul îmbunătăţirii codului de etică, prin introducerea unui "draft de sancţiuni", după care să se orienteze Comisia de etică a universităţii, cea care va judeca abaterile de la etica universitară. Rectorul Ion Vişa, de la Universitatea "Transilvania" din Braşov, pune accent pe dificultatea dovedirii unor astfel de cazuri: "Eu primesc o sumedenie de anonime care-mi reclamă astfel de fapte, dar eu pe baza anonimelor nu mă pot sesiza. Dacă există o reclamaţie clară, Comisia de etică va sesiza Biroul Senatului care, la rândul său, va numi o comisie care să cerceteze situaţia, care va face propuneri de sancţionare". Vişa trage, însă, responsabilitatea acestor fapte şi pe umerii coordonatorilor de lucrări, care "n-ar trebui să conducă mai multe de 7-8 proiecte. Nu au timpul fizic să supravegheze activitatea mai multor studenţi, motiv pentru care şi apar astfel de înşelăciuni". "La inginerie e mai uşor să depistezi astfel de fraude", susţine Radu Munteanu, rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. "E un desen care sare în ochi, sunt nişte proceduri de calcul care conduc la un anumit rezultat... Membrii comisiei îşi pot da seama dacă le-au mai văzut sau nu. Oricum, absolventul nu-şi va primi diploma în sesiunea respectivă, iar un inginer fără diplomă nu e inginer!".