FOTO Reportaj: Titu, oraşul renăscut de Renault

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe vremea lui Ceauşescu, în Titu erau mai mulţi angajaţi decât locuitorii oraşului. După 1990, platformele industriale au fost închise, iar oamenii au fost puşi pe liber. Din 2013, Renault va deveni cel mai mare angajator din oraş, după inaugurarea centrului de cercetări care se va ocupa de dezvoltarea noilor modele ale firmei.

Ca majoritatea oraşelor din Bărăgan, şi Titu are aspectul unui sat în centrul căruia sunt „plantate" câteva blocuri. În rest, case şi gospodării ca în orice comună. Localitatea a fost ridicată la rang de oraş în anul 1969. Pe vremea lui Ceauşescu, Titu a fost un oraş industrializat forţat, ca mai toate localităţile din apropierea Bucureştiului. La o populaţie de numai 10.000 de locuitori, pe platformele industriale din oraş lucrau nu mai puţin de 16.000 de muncitori, adunaţi de pe o rază de 20 de kilometri.

Numai la fosta Fabrică de Aparataje de Joasă Tensiune lucrau peste 6.000 de oameni, în timp ce atelierul de reparaţii CFR Titu avea 1.000 de salariaţi, iar Avicola, acum o ruină, era cel mai mare producător din Europa de Sud-Est, unde lucrau aproximativ 4.000 de oameni.

Benetton „made in Titu"

După anii '90 a început declinul economic al oraşului, până în anul 2000, când primul investitor a fost un italian care şi-a deschis două societăţi de tricotaje şi confecţii. În prezent, acesta are 500 de angajaţi, toţi din Titu. Principalul beneficiar al hainelor făcute la italianul din Titu este celebra companie de îmbrăcăminte Benetton.

Un alt moment de cotitură pentru economia oraşului a fost în anul 2003. Atunci, fosta Fabrică de Aparataje a început să lucreze pentru industria auto.
De exemplu, haionul şi elementele de plastic ale acestuia sau farurile de la Dacia Duster se fac şi în două fabrici din Titu. Nic Prem, una dintre aceste societăţi, fabrică elemente de plastic şi pentru frigiderele Arctic, construite la Găeşti.

„M-a sunat Constantin Stroe"

14 septembrie 2005. Este data când primarul Ilie Dinu şi Constantin Stroe, pe atunci director general Automobile Dacia, au avut prima discuţie despre demararea unei investiţii Renault la Titu.

„M-a sunat Constantin Stroe şi mi-a spus dacă am timp să bem o cafea. L-am întrebat când, iar el mi-a spus că în zece minute, pentru că tocmai plecase din Găeşti", povesteşte Iulie Dinu primul contact cu reprezentanţii Dacia-Renault. „Domnul Stroe mi-a spus că este o investiţie Renault pe care doreşte s-o păstreze în România, şi mai ales în Dâmboviţa", spune Dinu, arătând că vicepreşedintele Dacia este născut în oraşul Găeşti, Dâmboviţa.

Titu a fost a treia locaţie, primele două fiind Găeşti şi o zonă din sudul judeţului. Pe lângă România, Renault a mai avut oferte şi din partea Turciei şi a Rusiei. Ilie Dinu povesteşte că Stroe a dorit să bea cafeaua cu el în incinta unităţii militare, unde acum se construieşte Renault Tehnologie Roumanie (RTR). „L-am sunat pe comandatul unităţii şi ne-a primit imediat. Parcă ştia de investiţie", îşi aduce aminte edilul din Titu.

Doi euro metrul pătrat

„Nu exagerez, dar în fiecare săptămână vin oameni de afaceri să se intereseze de investiţii în Titu sau în înprejurimi, lucru care nu se întâmpla acum zece ani", susţine primarul Ilie Dinu. Edilul spune că utilităţile şi apropierea de Piteşti şi de Capitală au atras constructorul francez aici. Cum era de aşteptat, şi oraşul Titu, ca multe altele, suferă la capitolul infrastructură. Primarul spune că banii necesari pentru investiţie în infrastructură sunt aprobaţi de la buget, dar fiind criză încă nu s-au deblocat conturile.

Potrivit lui Dinu, venirea francezilor a dus la o creştere exagerată a preţurilor la terenuri. Pe lângă hectarele pe care era amplasată unitatea militară, Renault a mai cumpărat teren şi de pe piaţa liberă. Înainte de sosirea francezilor, o parcelă de 10.000 de metri pătraţi costa 500 de lei.

După ce Renault a anunţat că va investi în Titu, un metru pătrat de teren ajunsese la doi euro. Practic, preţul a crescut de la 5 bani la 8,4 lei pe metru pătrat. „Creşterea nu a fost de la 500 de lei la 1.000 de lei sau 2.000 de lei, ci direct în euro. Nimeni nu mai vindea la parcelă, ci la metru pătrat şi numai în euro", spune Dinu.

Renault atrage şi alţi investitori

De când francezii au demarat proiectul de la Titu, în oraşul dâmboviţean s-au construit două noi supermarketuri, iar acum este în construcţie un nou centru comercial.Chiar lângă şantierul celor de la Renault, un dezvoltator imobiliar din Irlanda a cumpărat 40 de hectare pentru a construi un ansamblu rezidenţial cu absolut toate facilităţile.

Un alt concern european, Resilux, originar din Belgia, a cumpărat patru hectare lângă Titu. Investiţia se ridică la 12 milioane de euro, compania belgiană producând mase plastice pentru industria alimentară. Termenul de finalizare este sfârşitul anului 2011. Ilie Dinu are toate motivele să fie fericit. Odată cu înmulţirea investitorilor în Titu vor creşte şi sumele încasate la buget.

Înainte de Renault, primăria din Titu încasa de la investitori 500.000 de lei pe an, iar în prezent suma a ajuns la zece milioane de lei. Când investiţia Renault va ajunge la final, Ilie Dinu speră să crească încasările la buget cu încă 30%.

Centrul de Cercetare Renault

O parte din Centrul de Cercetare va fi dată în funcţiune la 15 septembrie

image

Inaugurarea şantierului a avut loc în iunie 2008. Actuala locaţie a investiţiei Renault se întinde pe 256 de hectare, cumpărate de la Ministerul Apărării, iar încă 200 de hectare au fost cumpărate de pe piaţa liberă. Renault Technologie Roumanie (RTR), care lucrează deja la următoarea generaţie a modelului Logan şi care a proiectat mai mult de jumătate din SUV-ul Duster, va porni operaţiunile de testare de la Titu la 15 septembrie.

Practic, centrul este împărţit între bancurile de probă pentru diferite piese şi subansamble şi testul propriu-zis al automobilelor. Angajaţii din hală vor verifica rezistenţa la uzură şi calitatea diferitelor piese, în timp ce alţi câţiva vor fi piloţi care vor testa maşinile pe circuitul special amenajat.

Se lucrează la noul Logan

Printre modelele care vor fi testate aici în perioada imediat următoare se numără versiunile cu motoare Euro 5 ale modelelor Dacia actuale, iar din 2011 viitoarea generaţie a Logan, programată pentru a intra în fabricaţie în 2012. Centrul de testare cuprinde atât bancuri de probe, clădiri de birouri, cât şi peste 32 de kilometri de piste de încercare, care includ atât un inel exterior pe care este testată viteza maximă a automobilelor şi care va fi terminat pe 15 septembrie, cât şi circuite secundare de testare a suspensiilor în diferite condiţii.

În luna septembrie vor fi gata o parte din pistele de încercare şi birourile, potrivit oficialilor RTR. Investiţia totală de 450 de milioane de euro va fi finalizată integral în vara anului viitor, odată ce vor fi construite toate circuitele din cadrul centrului.

3.000 de angajaţi

Până la sfârşitul anului viitor la RTR vor lucra 1.000 de angajaţi, iar peste trei ani, când este prognozată terminarea investiţiei, centru va avea 3.000 de salariaţi. Paza şi alte servicii sunt asigurate de alte companii cu angajaţi din Titu şi din localităţi din jurul oraşului. „Pompierii şi paza locaţiei sunt asigurate de oameni din Titu", spune primarul Ilie Dinu.

Francezii sunt aşteptaţi în restaurantele locale

Ospătarii din Titu sunt pregătiţi să treacă la meniu franţuzesc

image

Pentru unii, investiţia celor de la Renault înseamnă creşterea cifrei de afaceri. La singura pizzerie din oraş mesele sunt goale, iar în interior - doar cele trei angajate care-şi fac veacul. Ele ştiu de investiţia Renault şi speră că angajaţii de la centrul de cercetări vor veni şi prin oraş să se relaxeze.

Spun că nu s-au gândit să ofere un meniu cu mâncăruri cu specific franţuzesc, dar nu le displace ideea. „Am avut până acum frecvent clienţi de la Renault, majoritatea francezi, şi le-a plăcut meniul nostru. Dacă vor mâncare franţuzească, nu o să-i refuzăm", spune Maria, ospătăriţă la pizzerie. Corina, vânzătoare la unul dintre magazinele cu de toate din centrul oraşului, spune că francezii se opresc des pe la ei.

„Au venit de câteva ori şi au cumpărat dulciuri pentru copii. Nu au întrebat de produse franţuzeşti, ci s-au mulţumit cu cele româneşti", spune ea. Cristina, angajată la buticul de haine pentru copii amplasat lângă spitalul din Titu, nu a auzit nimic de centrul de cercetare al celor de la Renault. Speră totuşi ca cei care lucrează acolo să-i treacă şi ei pragul prvăvăliei.

„Nu mai vând nimic pe criza asta. Copiii sunt în vacanţă, iar părinţii nu le mai cumpără haine. Poate să vină francezii să mai ia ceva îmbrăcăminte şi de la mine", spune Cristina. Pentru munca pe care o prestează primeşte 600 de lei pe lună de la patronii săi, doi tineri din Bucureşti.

" În fiecare săptă­mână vin investitori să se inte­reseze de afaceri în Titu, lucru care nu se întâmpla acum zece ani. "
Ilie Dinu primar Titu

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite