Tinerii români redescoperă cercetarea

Sute de metri pătraţi de arbuşti şi bălării, împrejmuite de garduri din plăci de beton armat, undeva în spatele Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) de la Măgurele. Aşa arată acum terenul pe care va fi ridicat, până la sfârşitul lui 2015, laboratorul care va adăposti cel mai puternic laser din lume.

Specialiştii români speră ca descoperirile care vor fi făcute aici, în domeniul fizicii celei mai avansate, să poată aduce chiar şi un Premiu Nobel, dar şi colaborări cu mari companii, precum IBM şi Siemens, care au propriile laboratoare de cercetare şi şi-au anunţat deja disponibilitatea de a-şi deschide filiale la Măgurele în viitorul apropiat.

Proiectul, care a pus pe jar întreaga comunitate ştiinţifică internaţională, este considerat următorul pas semnificativ în fizică după acceleratorul de particule de la CERN (Geneva, Elveţia). „Acest proiect a pus Măgurele pe harta ştiinţifică a lumii. Este cel mai important proiect ştiinţific dezvoltat vreodată în România", declară cu mândrie Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele.

Fizica viitorului

Aici ar urma de fapt să fie construit un laser gigant, prin proiectul Extreme Light Infrastructure, pe scurt ELI, în care mai sunt implicate şi alte state membre ale Uniunii Europene. Viitorul laser ar urma să fie de 1.000 de ori mai puternic decât cel mai mare laser care există în prezent în lume. „În fiecare dintre cele trei ţări vor fi studiate aspecte diferite ale laserelor. În Cehia se urmăreşte dezvoltarea tehnologiei Beamline, iar în Ungaria va fi studiată fizica attosecundelor. La Măgurele vor fi organizate experimente care vizează interacţiunea razei laser cu materia", a explicat Nicolae Zamfir. Pentru proiectul de la Măgurele, fondurile necesare, aproximativ 280 de milioane de euro, vor fi alocate în principal de Comisia Europeană.

Tinerii vor redescoperi cercetarea

Poate că cel mai important efect al acestui proiect ar fi însă că tinerii cercetători români, care lucrează la proiecte internaţionale, vor avea un motiv să revină acasă. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel Funeriu, gândeşte că ar fi posibil, potrivit unui interviu acordat „Adevărul", chiar un „import al creierelor". El spune şi că, uşor-uşor, universităţile româneşti ar urma să deschidă programe de cercetare care ar urma să-i atragă pe studenţii care au astfel de înclinaţii.