Taximetriştii nesimţiţi, greu de pedepsit

Comportamentul neadecvat al şoferilor de taxi poate fi sancţionat de lege, dar este dificil de dovedit în lipsa unei înregistrări, spun poliţiştii de la Rutieră şi agenţii de la Protecţia Consumatorului. Manelele ascultate cu sonorul dat la maxim, fumatul şi limbajul nepoliticos le pot fi interzise angajaţilor doar de firma de taximetrie, prin regulament.

Nerespectarea conduitei de bună practică a taximetriştilor este pedepsită de lege, dar în practică, nu. O recunoaşte Călin Lupşa, şefului Biroului de Control Tehnic din cadrul Poliţiei Rutiere, dar şi Petrică Diaconu, director în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti.

Mai citeşte şi:

VIDEO Un brăilean a inventat motorul super-economic/ Vezi aici experimentele si rezultatele obținute la motorul modificat

„Problemele legate de atitudinea şoferilor nu le prea putem sancţiona pentru că e dificil să le dovedeşti", a spus Diaconu.

„Am luat un taxi din Piaţa Unirii şi până în Drumul Taberei am stat numai cu teamă. De cum am urcat în maşină, şoferul a început să-mi facă fel de fel de complimente ajungând să-mi vorbească până şi despre intimităţile sale cu nevastă-sa. Era o cursă de 20 de lei, dar când să cobor mi-a zis că nu trebuie să plătesc niciun leu. Am insistat, dar mi-a spus că în schimbul banilor vrea doar să mai stau puţin de vorbă cu el în maşină. Încercam să fiu calmă şi să nu fac vreo mişcare bruscă, pentru că-mi era teamă să nu-mi blocheze uşile", ne-a povestit o tânără din Bucureşti.

Poliţia cere dovezi

Tot la capitolul abateri intră şi obiceiul unora dintre şoferi de a fuma în timpul ­cursei sau de a asculta manele, fără permisiunea clienţilor. Călin Lupşa, de la Poliţia Rutieră, a precizat că, atunci când se întâmplă ca şoferul să aibă un comportament necivilizat, ar fi indicat ca scenele respective să fie înregistrate, în măsura în care este posibil. „Obligaţia de a avea un comportament corespunzător este prevăzută în lege, dar detaliile rămân în sarcina operatorului taxi pentru a fi stabilite", au specificat reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). Prin urmare, operatorul este cel care ar trebui să aibă grijă de clienţi, având în vedere că se adresează unei pieţe.

Cazierul profesional ar rezolva problema

Ioan Dediu, şeful Direcţiei de Transport din Primăria Capitalei, spune că abaterile comportamentale ale şoferilor de taxi nu se pot rezolva decât prin existenţa unui cazier profesional care să cuprindă datele tuturor şoferilor. O bază de date privind şoferii de taxi există acum la Primăria Capitalei, însă nu este completă. „Cu ajutorul cazierului profesional se poate face o selecţie a taximetriştilor, astfel încât operatorul care urmează să angajeze un şofer să ştie cu cine are de-a face. Acum sunt vreo 2.000 de şoferi în baza de date", a precizat Ioan Dediu. Prea puţine date, având în vedere că în momentul acesta sunt 10.000 de autorizaţii de funcţionare emise în Capitală.

La ce să ne uităm când luăm un taxi

Clienţii nemulţumiţi de serviciile de taximetrie nu se înghesuie să le reclame la Protecţia Consumatorilor. Doar 500 de sesizări au fost făcute în ultimul an şi s-au dat doar 119 sancţiuni contravenţionale, cuantumul amenzilor ajungând la 32.700 de lei.

Reprezentanţii ANPC recomandă clienţilor ca, înainte de a urca în taxi, să fie atenţi dacă pe cele două portiere din faţă ale maşinii sunt înscrise tarifele de transport, de zi şi de noapte, în lei pe kilometru. Aceste menţiuni trebuie să fie vizibile de la cinci metri depărtare. După ce a urcat în taxi, clientul trebuie să vadă dacă şoferul are afişat ecusonul cu numele lui şi fotografia lui, precum şi compania la care lucrează. În plus, clientul are tot dreptul de a se informa cu privire la traseul pe care taximetristul îl va face până la destinaţia solicitată.

Consumatorul nu trebuie să piardă din vedere aparatul de taxat. Înainte de pornirea în cursă, acesta trebuie să afişeze tariful de pornire şi tariful de staţionare la dispoziţia clientului. Când ajunge la destinaţie, taximetristul trebuie să emită bonul în baza căruia consumatorul achită cursa.

Nicolae Truşcă, reprezentant al unei firme de taximetrie ce operează în Bucureşti, îi sfătuieşte însă pe clienţi să apeleze şi la capacitatea lor de a-şi da seama, după, aparenţe, în maşina cui se urcă. „Clientul ar trebui să se uite şi el cum arată şoferul, dacă este bărbierit sau nu. Eu, de exemplu, n-am curaj să mă urc în maşina unor anumiţi taximetrişti", spunea Truşcă. Nicolae Truşcă recomandă, de asemenea, ca orice cursă să fie plătită pe baza bonului fiscal deoarece nicio reclamaţie nu poate fi soluţionată în lipsa acestui document.

Zone periculoase

Cele mai scumpe zone din Bucureşti pentru clienţii de taxi sunt Gara de Nord, Aeroportul Băneasa, mallul Vitan şi AFI Palace Cotroceni, magazinul Bucur Obor şi parcarea supermarketului Carrefour Orhideea.

Cum e în Italia şi în Marea Britanie

În Italia, indiferent dacă iei taxiul la Veneţia, Roma, Milano sau Torino, şoferii sunt politicoşi, nu fumează în maşină şi nu ascultă muzică sau radioul. De asemenea, sunt atenţi la clienţi şi participă la conversaţii atunci când simt că cei în serviciul cărora se află sunt dispuşi să discute. La Londra există două tipuri de taxiuri: „Black cabs", în care clientul poate urca fără o comandă prealabilă, şi „PHV", care funcţionează doar pe bază de precomandă. Serviciile sunt ireproşabile. Taximetriştii londonezi sunt supuşi la teste dificile până obţin atestatul şi au tarife unice.

Păcăleala din aparatul de taxare

Mulţi români care vin din provincie în Bucureşti cad în plasa taximetriştilor nesimţiţi. „Am venit în Bucureşti la un training. Am luat pur şi simplu un taxi de la Universitate ca să mă ducă până în Ghencea, iar pentru cursa asta am plătit 50 de lei", a spus Andrei Stângă, un tânăr din Iaşi. În mod normal, această cursa, nu trebuia să coste mai mult de 10 lei.

Metoda „maimuţa"

Taximetristul avea, pe lângă „ceas", un dispozitiv fixat în aparatul de taxat, aşa-numita „maimuţă", care funcţionează prin amplasarea acestuia la schimbătorul de viteză, de exemplu, şi de fiecare dată când acesta este apăsat, tariful creşte. „Aceste aparate nu pot fi depistate de clienţi înainte de a începe cursa, de aceea indicat e ca atunci când vrei să călătoreşti cu taxiul să suni la dispecerat pentru a face o comandă", spune Călin Lupşa, şefului Biroului de Control Tehnic din cadrul Poliţiei Rutiere.

Clienţii sunt suprataxaţi şi atunci când şoferii de taxi „nu cunosc" traseul. „Căutam o străduţă care se afla undeva pe lângă Gara de Nord. Mă grăbeam şi, ca să nu întârzii, am urcat într-un taxi. Dar şoferul m-a învârtit în jurul străzii până i-am spus să oprească deoarece mai mult mă ­încurcă decât mă ajută", ne-a povestit Adrian Stoian, un tânăr din Bucureşti.