Ultimul sanctuar al legumelor cu gust

În camerele frigorifice ale Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava sunt păstrate peste 340 de soiuri de plante româneşti, astăzi pe cale de dispariţie. Singura bancă de seminţe din România poate fi considerată o adevărată „Arcă a lui Noe“ pentru agricultura românească.

Instituţia a fost înfiinţată în 1986, cu scopul de a salva materialul biologic local al soiurilor comune, precum cartoful sau roşia. De peste două decenii, specialiştii suceveni colindă ţara în lung şi-n lat în căutarea de seminţe care riscă să dispară, întrucât agricultorii nu le mai cultivă. Principala cauză este apariţia pe piaţă a speciilor mai performante, dezvoltate artificial pentru productivitate ridicată sau rezistenţă la condiţiile de mediu.

Cartof albastru sau mov de Bucovina

„Nu păstrăm decât ceea ce e foarte important pentru agricultura naţională, atât forme moderne ale plantelor, cât şi cele vechi. De asemenea, conservăm în depozitele noastre şi plante sălbatice care pot oferi surse de gene valoroase pentru ameliorare, pentru cercetare sau cu potenţial de folosire imediată. În total, avem 340 de tipuri de seminţe, în peste 17.000 de eşantioane", spune Silvia Străjeru, şef de serviciu în cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.

În depozitele instituţiei se găsesc soiuri precum roşia „inimă de bou", roşia trandafirie, castraveţii cornişon, fasolea grasă, bobul de Lisaura, varza de toamnă, leuşteanul, salata de frunze, porumbul cincantin, optac sau hângănesc, usturoiul de Ciopălău, cartoful „albastru de Bucovina", cel „mov de Bucovina" şi „răţuşca", un cartof alb, în formă de banană. „Avem tot felul de seminţe pe care le-am colectat în expediţiile noastre din zone izolate, de la oameni în vârstă, foarte legaţi de tradiţie. Sunt plante cu calităţi gustative deosebite", adaugă Silvia Străjeru.

Cele mai multe cereri vin din Capitală

Specialiştii suceveni au iniţiat o campanie de promovare prin care şi-au propus să ofere, în mod gratuit, tuturor celor interesaţi de produse 100% naturale şansa de a le cultiva în propriile grădini. „Putem oferi până la 25 de seminţe din aceste forme pentru a fi reintroduse în cultură şi le cerem să le cultive o perioadă lungă de timp. Anul trecut am trimis în toată ţara, în special în Bucureşti, peste 4.000 de pliculeţe cu seminţe. Doritorii sunt din rândul oamenilor instruiţi, cu un nivel înalt de educaţie", explică şefa instituţiei din Suceava.

Cele mai multe cereri au fost pentru roşiile trandafirii şi „inimă de bou", castraveţii cornişon, varza de toamnă, salata de frunze, toate tipurile de fasole, bob şi usturoiul de Ciopălău. „Toţi ne cer cartofi, însă nu avem voie să le dăm pentru că sunt în carantină. De regulă, plantele cu înmulţire vegetativă, cum este cartoful, le păstrăm noi pentru că procedeul de cultivare e mai costisitor şi mai complicat", a mai spus Silvia Străjeru.

Bebe Cotimanis, în rol de agricultor

Până în prezent, aproximativ 1.000 de români au luat seminţe de la Suceava. Printre „beneficiari" se numără şi actorul Bebe Cotimanis. „Acum câţiva ani am fost în vizită la Suceava şi am primit în dar de la doamna director mai multe sortimente de seminţe. Le-am cultivat în grădina mea de 1.000 de metri pătraţi de lângă Bucureşti, unde mă joc de-a agricultura. Sunt foarte încântat de ele, am un cartof mov şi roşii, toate cu un gust deosebit şi le cultiv în fiecare an", povesteşte Cotimanis.

Pe de altă parte, unii ţărani suceveni spun că nu cunosc sortimentele strămoşeşti şi cultivă ceea ce se găseşte acum pe piaţă. „N-am văzut şi nici n-am auzit de cartoful răţuşcă sau mov de Bucovina. Eu recoltez de ani de zile cartofi albi şi roz. Nu-mi trebuie alte feluri", declară Paraschiva Maxim, agricultoare din Cotu Băii, Suceava.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură susţin însă că mai sunt zone unde se cultivă plante tradiţionale. „Avem 3.000 de fermieri înscrişi în agricultura ecologică. M-am bucurat când am găsit, cu ceva timp în urmă, într-un sat din Mihoveni, cartofi mov de Bucovina", a declarat Angela Coroleucă, director la APIA Suceava.

Mihai Cristea, fondatorul băncii de gene vegetale

Banca de gene a agriculturii româneşti a fost înfiinţată în urma demersurilor făcute în 1982 de doctorul inginer Mihai Cristea (foto), pe atunci director al Staţiunii de Cercetare Agricolă Suceava. Acesta, acum în vârstă de 82 de ani, a reuşit să pună pe picioare instituţia abia în 1986. Activitatea remarcabilă în domeniu i-a adus zece medalii de stat pentru merite ştiinţifice, iar în 2002 a fost distins cu Ordinul „Serviciul Credincios" în grad de cavaler. Inginerul Cristea a fost, totodată, primul preşedinte al Comitetului Naţional de Resurse Genetice Vegetale.

Dezvoltarea legumelor, afectată de aditivi

Diferenţa esenţială dintre legumele şi fructele de astăzi şi cele care se gă­seau pe piaţă acum câţiva ani este explicată de medicul nutriţionist Gabriela Man. „Ţăranii obişnuiau să-şi selecteze singuri seminţele. Legumele şi fructele cele mai bune erau lăsate pentru seminţe şi răsad. Continuitatea în privinţa calităţii era asigurată şi gustul legumei era păstrat", susţine specialistul. Cu timpul, ţă­ranii au ales să sacrifice calitatea în dauna agriculturii intensive şi a veniturilor rapide. „Orice intervenţie şi stimulare a ciclului natural al unei plante transformă rezultatele", a completat Gabriela Man. (Vlad Andriescu)