Studierea trecutului,o meserie de viitor
0
Indiferent că vrei să construieşti o autostradă, un mall sau un cartier de locuinţe, este nevoie de acceptul arheologilor. În momentul de faţă nu avem atâţia arheologi câte şantiere sunt
Indiferent că vrei să construieşti o autostradă, un mall sau un cartier de locuinţe, este nevoie de acceptul arheologilor. În momentul de faţă nu avem atâţia arheologi câte şantiere sunt în ţară
Cinematograful a creat o aură poetică acestei meserii. În realitate, ea înseamnă să stai ore în şir la 40 de grade C, fără apă, cu şpaclul şi cu măturica în mână şi să dormi în cort.
căldură toridă, în căutarea vestigiilor şi recuperarea lor. Apoi, zeci şi sute de ore de laborator unde analizezi rezultatele săpăturilor, notezi totul, conservi, clasifici…"După 40 de ani de muncă vă pot spune că această meserie este una foarte grea. Este un domeniu care pare spectaculos.
Asta la prima vedere. Însă, când ajungi să cunoşti <> , îţi dai seama că totul este diferit", spune prof. dr. Alexandru Barnea, şeful Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie, din cadrul Universităţii Bucureşti. "Prestigiul social este foarte scăzut, ocaziile să faci carieră sunt limitate.
De aceea, această meserie nu este recomandată celor care visează la o carieră rapidă şi spectaculoasă. Presa a creat o imagine poetică acestei meserii, însă ce nu ştie lumea este că în spate e foarte multă muncă, dăruire şi răbdare".
Latină, greacă veche, epigrafie
Angajaţi în muzee, instituţii de cercetare, pe şantiere sau cadre didactice în universităţi, arheologii au cunoştinţe dintre cele mai variate. Istorie, geografie, epigrafie, arhitectură, latină, greacă veche, maghiară sunt doar câteva dintre disciplinele pe care un viitor arheolog le studiază în cadrul facultăţii.
"România trece printr-o perioadă în care se construieşte şi se va construi foarte mult. De aceea, arheologii vor fi foarte căutaţi pe piaţă. De ce spun acest lucru? E simplu.
Nimeni nu poate face săpături în pământ fără acordul arheologului. Indiferent că vrei să construieşti o autostradă, un mall sau un cartier rezidenţial, trebuie făcute cercetări preventive. Arheologia este o meserie de viitor.
În momentul de faţă, nu avem atâţia arheologi câte şantiere sunt în ţara asta. Nu spun că este o meserie uşoară şi, cu siguranţă, nu se adresează celor care vor să obţină totul într-un timp foarte scurt," a explicat prof. dr. Alexandru Barnea.
Vacanţele, petrecute pe şantier
Ioana Creţulescu este absolventă a Facultăţii de Istorie. Este de profesie arheolog. "Am terminat un liceu cu profil real, mate - fizică. Sora mea mai mare era la o astfel de şcoală, aşa că părinţii mei au hotărât pentru mine.
Nimic nu prevestea că voi ajunge să mă îndrăgostesc de meseria de arhelog. În urmă cu cinci ani, nici prin cap nu-mi trecea că îmi voi petrece vacanţele de vară pe şantiere arheologice", povesteşte Ioana.
Totul a pornit de la pasiunea ei pentru istorie. "Când a trebuit să dau la facultate, m-am întrebat ce aş putea să studiez mai departe. Matematica era scoasă din schemă, fizica nici atât, singura care mă atrăgea era istoria. Aşa că m-am înscris la Facultatea de Istorie. În primul an de studiu am fost foarte dezorientată. Mi-a fost greu să mă acomodez cu viaţa de student.
Cu peste zece examene în sesiune, îţi dai seama că materia de bacalaureat poate fi învăţată în numai trei zile. Însă aici m-am simţit ca acasă încă din primele momente. Este minunat acel sentiment care te încearcă atunci când întâlneşti oameni care au aceleaşi pasiuni ca şi tine".
Bucuria găsirii unui ciob vechi
Un viitor arheolog trebuie să dea dovadă de foarte multă pasiune pentru această meserie, dar şi de rezistenţă fizică şi psihică.
"Fără toate acestea nu văd cum ar putea un om să stea ore în şir, la o temperatură de 40 de grade C, cu şpaclul şi cu măturica în mână şi să se bucure când găseşte un ciob vechi de peste 1.500 de ani".
Studenţii care vor să urmeze această facultate trebuie să aibă un bagaj minim de cunoştinţe de istorie, geografie, limbă latină şi chiar greacă veche şi să fie pregătiţi să petreacă foarte multe ore în bibliotecă.
"Prin Facultatea de Istorie se trece foarte greu. Să-ţi dau un exemplu: am intrat în facultate 250 de inşi, iar acum, la licenţă suntem doar 100. Restul s-au pierdut pe drum, în cei trei ani de studiu. Dacă nu frecventezi toate cursurile şi nu mergi la bibliotecă, nu ai şanse să termini această facultate".
Pe şantier îţi descoperi limitele
Cercetarea arheologică propriu-zisă se face pe şantier. "Pentru mine, şantierul arheologic este totul, este locul în care uiţi de tine. Prima mea experienţă de acest gen a fost la Adamclisi, în Dobrogea.
Aici, condiţiile de lucru sunt foarte dure. Temperaturile ridicate de la primele ore ale dimineţii, dormitul în cort, lipsa apei calde sunt doar câteva inconveniente care i-au speriat pe mulţi studenţi, dar nu şi pe mine". Ioana povesteşte că, în primul an de facultate, a stat trei luni pe şantier.
"Practic, mi-am petrecut toată vacanţa de vară acolo. Momentul în care descoperi o bucată de lemn sau o monedă este magic. E greu să exprim prin cuvinte ce simt când scot acea piesă la lumină, când ştiu că lumea o va vedea datorită mie.
Pe şantier mi-am descoperit limitele. Aici am aflat foarte multe despre mine şi despre rezistenţa mea fizică. Aici uit de problemele cotidiene, sunt doar eu cu gândurile mele".
În acest an, la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti sunt 145 de locuri bugetate şi 300 cu taxă. Admiterea se va face în urma analizei dosarului de concurs.
Pentru mine, şantierul arheologic este totul, este locul în care uiţi de tine
Ioana,
studentă
Se încarcă comentariile...
