Studenţii refuză să mai înveţe ca papagalii

În timp ce studenţii vor un stil de predare interactiv şi mai multe experienţe, unii profesori preferă să conserve actualele metode didactice, punând accentul pe învăţarea mecanică

În timp ce studenţii vor un stil de predare interactiv şi mai multe experienţe, unii profesori preferă să conserve actualele metode didactice, punând accentul pe învăţarea mecanică

Metode noi, interactive, de predare a cursurilor, laboratoare în care studenţii să poată experimenta, nu să fie simpli spectatori, credite de studii stabilite în funcţie de rezultatele învăţării, şi nu după numărul capitolelor de carte, precum şi coordonarea cursurilor făcute în facultate cu cerinţele de pe piaţa muncii. Aşa văd studenţii reforma sistemului universitar. Din comoditate, unii profesori preferă însă conservarea actualei situaţii.

Reprezentanţii studenţilor s-au declarat, ieri, la reuniunea pe ţară a "instigatorilor Bologna", care a avut loc la Bucureşti, exasperaţi de faptul că peste 90% din profesorii universitari au metode învechite de predare. "Nu mai putem accepta ca un profesor să vină la cursuri, să predea încontinuu, o oră sau două, iar noi să luăm notiţe şi apoi să plecăm acasă. Preferăm să punem pe catedră un casetofon care să ne redea cursul unui profesor celebru sau să ne căutăm informaţiile pe internet. Ei bine, refuzăm să mai învăţăm precum papagalii", ne-a spus Traian Brumă, reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România, ANOSR, managerul proiectului "Procesul Bologna" în universităţile din România.

Parteneri, nu subalterni

Studenţii reclamă şi modul în care se desfăşoară seminariile. "La Facultatea de Inginerie Electrică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, unde eu sunt student, seminariile arată cam aşa. Vine profesorul sau asistentul, începe şi umple tabla de calcule şi noi le copiem. După două ore nu rămânem decât cu o durere cumplită de mână, nemaivorbind de plictiseală", a adăugat Brumă. Laboratoarele nu diferă nici ele prea mult de orele de curs sau de seminar. "Nu suntem cointeresaţi în niciun fel, nici măcar la laboratoare, unde nu suntem lăsaţi să experimentăm noi.

Laborantul ne arată şi noi luăm cuminţi notiţe. Apoi mergem acasă şi completăm tabelul cu calcule", a explicat studentul, adăugând că un astfel de sistem de învăţare centrat pe confortul profesorului nu are niciun fel de atractivitate pentru student. O altă nemulţumire a studenţilor este legată de faptul că numărul de credite a fost calculat în funcţie de grosimea cursurilor. "Este un mod de abordare primitiv. Trebuie să ştiu de la început cu ce rămân dacă parcurg cursul respectiv. Ce abilităţi voi căpăta la absolvirea lui", a comentat Brumă. Reprezentanţii tinerilor cer cu insistenţă să fie consideraţi parteneri atunci când este vorba de propria lor formare, la toate nivelurile procesului educaţional.

Pentru că sunt probleme similare la toate universităţile la care învaţă, studenţii au întocmit Cartea Neagră a Procesului Bologna din România. Adică o colecţie de observaţii adunate de studenţi din peste 20 de centre universitare despre modul în care s-au aplicat directivele Procesului Bologna în universităţi.

Extrase din Cartea Neagră a Procesului Bologna în România

n Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi: profesorii se ocupă în principal cu dictarea, ca acum 50 de ani. Unii au şi foi scrise de mână sau redactate pe calculator, alţii chiar şi laptop. Puţini sunt cei care ies din tipare.

n Universitatea de Vest din Timişoara: cursurile nu sunt structurate după utilitatea lor pe piaţa muncii, ci după uşurinţa cu care profesorii pot preda conţinutul respectiv de materie.

n Universitatea Bucureşti: profesorii universitari manifestă rezistenţă la schimbare, procesul de asigurare a calităţii e perceput de profesori ca fiind o răzbunare a studenţilor pe cadrele didactice. Valori precum transparenţa sau feedback-ul continuu nu e luat în consideraţie.

n Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: planul de management care a fost elaborat, cu includerea unui sistem de evaluare a profesorilor de către studenţi, a fost aplicat de o singură facultate din nouă, câte are universitatea.

n Universitatea Dunărea de Jos - Galaţi: comisia de asigurare a calităţii nu s-a întrunit nici măcar o dată,
deşi pe hârtie funcţiona de mai
bine de doi ani.

n Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia: suplimentul la diplomă este incorect eliberat, fără respectarea recomandărilor făcute de MEdC.