Studenţii, nepregătiţi pentru piaţa muncii
0
În timp ce angajatorii se plâng că tinerii sunt slab instruiţi, universităţile susţin că şi-au adaptat programa la cerinţele pieţei Absolvenţii cu studii superioare îşi găsesc
În timp ce angajatorii se plâng că tinerii sunt slab instruiţi, universităţile susţin că şi-au adaptat programa la cerinţele pieţei
Absolvenţii cu studii superioare îşi găsesc greu de lucru în specialitatea pentru care s-au pregătit. Ei fie se recalifică, fie acceptă slujbe pentru care nu au calificare.
De câţiva ani, în România se vorbeşte despre criza de personal calificat, despre lipsa specialiştilor în anumite domenii sau despre corelarea programei şcolare cu cerinţele pieţei muncii. Dar când trebuie trecut la fapte nimeni nu-şi asumă nicio responsabilitate.
Majoritatea studenţilor care vor să câştige un ban în timpul facultăţii îşi găsesc joburi sezoniere care nu au legătură cu domeniul în care se pregătesc. De cele mai multe ori, absolvenţii de studii superioare stau acasă luni de zile până îşi găsesc un loc de muncă în meseria învăţată în şcoală. Asta în cazul fericit.
Cei mai puţin norocoşi acceptă o slujbă fără legătură cu ceea ce au învăţat, mulţi angajându-se ca agenţi de vânzări sau de asigurare, operatori la companii de telefonie mobilă sau lucrători în supermarketuri. Alteori, pentru jobul găsit nici măcar nu este nevoie de o diplomă de facultate.
Studii şi strategii, degeaba
Directorul din Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES), Eugen Blaga, este de părere că pregătirea universitară nu ţine cont de o anumită actualizare a conţinutului meseriilor.
El spune că nu există o strategie unitară şi coerentă în legătură cu informaţiile pe care un absolvent ar trebui să le primească.
"Orice pregătire ai da studentului, dacă nu o adaptezi pieţei muncii şi dacă nu o transformi în utilitate profesională, degeaba i-o dai", consideră Blaga.
Directorul din MMFES spune că, pentru a depăşi această situaţie, sunt necesare două procese: unul de construcţie şi unul de reparaţie. "În primul rând, trebuie să reparăm, pentru ca aceşti oameni să nu fie nişte eşecuri, iar formarea profesională este singura variantă prin care putem să readaptăm forţa de muncă la actuala structură a pieţei muncii.
În al doilea rând, prin construcţie trebuie să se facă o apropiere a planurilor şcolare universitare de piaţa muncii", a explicat Blaga. În urmă cu doi ani, Ministerul Muncii a dat publicităţii un studiu care prezenta evoluţia pieţei muncii în ultimii ani şi perspectivele pentru următorii zece ani. Studiul a fost elaborat tocmai pentru a oferi autorităţilor, mediului academic şi angajatorilor posibilitatea de a elabora politici şi de a se adapta noilor cerinţe.
"L-am înaintat (studiul - n.n.) mai multor instituţii. Eu, personal, n-am remarcat să se fi făcut ceva", a spus Blaga.
Puterea stă în mâna universităţilor
Directorul din MMFES este de părere că mai utilă decât o strategie la nivel naţional este autonomia universitară, care permite fiecărei instituţii de învăţământ să-şi stabilească planul de acţiuni în funcţie de cerinţele pieţei. Unele universităţi au făcut câţiva paşi timizi în acest sens, dar care sunt la stadiul de experiment şi care vor da rezultate în următorii ani.
Universitatea din Bucureşti (UB), de exemplu, a creat un Observator al ocupării, prin care monitorizează absolvenţii şi care va oferi date despre domeniile în care tinerii şi-au găsit un loc de muncă după terminarea facultăţii.
De asemenea, de doi ani a fost introdus un curs despre piaţa muncii, la care studenţii din anii terminali primesc informaţii legate de posibilităţile de angajare şi de domeniile în care vor activa. În acelaşi timp, primesc noţiuni elementare despre cum să intre pe piaţa muncii, cum să se poarte la interviu şi cum să completeze un CV.
Ultimii în Uniunea Europeană la formare profesională
Deşi toată lumea este de acord că una dintre soluţii este formarea profesională continuă, România este pe ultimul loc între ţările europene la acest capitol. Potrivit directorului Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM), Dumitru Pelican, angajatorii nu apelează la subvenţiile oferite de stat pentru formarea profesională de teamă să nu îşi piardă angajaţii.
El a precizat că, în 2006, agenţia a avut alocată suma de 1,3 miliarde lei vechi pentru subvenţionarea formării profesionale şi firmele nu au accesat niciun leu, iar în 2007 aproximativ aceeaşi sumă, iar firmele au accesat numai 42 milioane lei vechi. Potrivit directorului AMOFM, în România, rata de participare la formare profesională este de 5,2 la sută, comparativ cu o rată medie în UE de 25,5 la sută.
Universităţile încearcă să ţină pasul
În ultimul an, şi Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti a luat legătura cu mediul de afaceri, astfel încât instituţia să-şi coreleze programele în funcţie de cerinţele angajatorilor. Potrivit rectorului universităţii, Gheorghe Roşca, după introducerea sistemului Bologna (organizarea învăţământului universitar pe trei cicluri) facultăţile au început să relaţioneze cu mediul economico-social, în urma acestor întâlniri elaborându-se planurile de învăţământ.
"Nu se face practică"
În opinia lui Roşca, problemele cu care se confruntă absolvenţii pe piaţa muncii nu sunt cauzate de faptul că nu învaţă ceea ce trebuie la şcoală, ci de faptul că nu se face practică. "Când durata studiilor universitare era de patru ani, studenţii puteau să facă practică unde voiau, iar de cele mai multe ori nu făceau.
În sistemul nou am introdus obligativitatea ca la începutul semestrului studentul să prezinte un contract de practică încheiat cu o unitate, ca să fim siguri că face acea practică", a explicat rectorul de la ASE. Totodată, perioada de practică s-a extins, din patru semestre de master unul fiind dedicat în întregime lucrului într-o companie.
Calitatea educaţiei, o constantă
"Fiecare universitate poate să facă ceva asemănător, nu are nevoie de lege sau de ordin de ministru", este de părere direcorul din MMFES, Eugen Blaga. În opinia acestuia, universităţile ar trebui să se preocupe constant de calitatea educaţiei pe care o oferă studenţilor, pentru că există o concurenţă acerbă, atât cu alte universităţi din România, cât şi cu cele din străinătate.
Orice pregătire ai da studentului, dacă nu o adaptezi pieţei muncii şi dacă nu o transformi în utilitate profesională, degeaba i-o dai
Eugen Blaga, director MMFES