Studenţii îl fac praf pe Băsescu

şi într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui - Traian Băsescu a promulgat cele două legi, refuzând campania de consultări şi dezbateri propusă de Uniunea Studenţilor din

şi într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui - Traian Băsescu a promulgat cele două legi, refuzând campania de consultări şi dezbateri propusă de Uniunea Studenţilor din România.
"Membru al CNTR poate fi orice federaţie de tineret de nivel naţional sau judeţean, orice structură asociativă neguvernamentală de tineret de nivel judeţean, precum şi câte o organizaţie de tineret din cadrul fiecărui partid politic parlamentar sau care este recunoscută ca reprezentantă a acestuia în domeniul tineretului", se precizează la articolul 2 al Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Tineretului din România, iar la articolul 6 al aceleiaşi legi se spune că din cei şase vicepreşedinţi ai viitorului CNTR, patru vor fi reprezentanţi din partea organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare. Acestea sunt prevederile care îi deranjează cel mai mult pe membrii organizaţiilor studenţeşti, care acuză politizarea viitorului consiliu naţional al tineretului. "În forma în care a fost adoptată, legea privind înfiinţarea CNTR-ului este o elucubraţie a politicului care nu ştiu cum şi dacă va funcţiona. Legea nu vine în întâmpinarea nevoilor societăţii civile, ea s-a născut din dorinţa structurilor politice de a avea parteneri de dialog după chipul şi asemănarea lor", spune Viorel Proteasa, preşedinte al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Reprezentanţii Uniunii Studenţilor din România (USR) sunt şi ei de părere că "prin aceste prevederi se urmăreşte crearea unui sistem prin care politicul să controleze activitatea CNTR". USR se opune includerii organizaţiilor partidelor politice în viitorul consiliu al tineretului. "Avem experienţa acelui protocol cu Tineretul Social Democrat, pe care l-am rupt recent. Am văzut ce-a ieşit, s-au urmărit doar interese personale. În forma în care e acum, legea privind înfiinţarea CNTR urmăreşte acelaşi lucru, dar la un nivel mai înalt. Faptul că, din şase vicepreşedinţi, patru vor fi înregimentaţi politic dovedeşte că CNTR-ul va fi controlat", spune George Păduraru, liderul USR.

Se urmăreşte înstrăinarea patrimoniului unor structuri de tineret
"La capitolul II din Legea tinerilor, în care sunt enumerate structurile administraţiei publice centrale şi locale, cu responsabilităţi în domeniul activităţii de tineret, sunt scăpate din vedere Agenţia pentru Sprijinirea Studenţilor, Casele de Cultură ale Studenţilor, Centrul Cultural Sportiv Tei, acolo unde sunt acum cluburi renumite - Cuba, Bamboo... Acolo sunt interese enorme şi se încearcă, prin omiterea lor în textul de lege, ca patrimoniul lor să fie scos, uşor, uşor, din patrimoniul public al statului", susţine acelaşi George Păduraru. În plus, articolul 28 al aceleiaşi Legi a tinerilor introduce - zic cei de la USR - "un criteriu discriminatoriu": doar structurile neguvernamentale cu şi de tineret "de utilitate publică" pot accesa finanţări din fondul destinat activităţilor de tineret, din cadrul bugetelor consiliilor judeţene sau consiliului general al municipiului Bucureşti. Or, "calitatea de utilitate publică se acordă acelor ONG-uri care depun o cerere în acest sens la guvern, deci guvernul poate controla în acest mod aceste fonduri pentru tineret. Normal ar fi ca toate ONG-urile de tineret să poată accesa fondurile, în funcţie de criterii obiective".

Fundaţiile judeţene pentru tineret, conduse de "tineri aflaţi la a doua tinereţe"
Uniunea Studenţilor din România se pronunţă şi împotriva acceptării fundaţiilor judeţene pentru tineret, în cadrul viitorului CNTR. "Sunt de notoriate hoţiile şi scandalurile de la fundaţiile judeţene pentru tineret, conduse, de regulă, de
tineri
de peste 45 de ani, aflaţi la a doua tinereţe. În plus, în cazul lor, nu există o minimă transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea banilor", mai spune Păduraru. De altfel, între cele două legi există şi o serie de inadvertenţe de formă, care pot reprezenta, ulterior, motiv de divergenţă: Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Tineretului din România consacră denumirea "Consiliul Naţional al Tineretului din România", în vreme ce Legea tinerilor vorbeşte despre "Consiliul naţional al tineretului".