Statul român, complice la distrugerea a trei râuri din Făgăraş

Râul Capra, înainte şi după începerea lucrărilor microhidrocentralelor

Amenajarea microhidrocentralelor pe cursurile râurilor din Făgăraş şi din alte zone din ţară afectează grav mediul înconjurător - în special ariile protejate -. Investitorii s-au pus la adăpostul avizelor şi acordurilor de mediu eliberate de autorităţile româneşti care au închis ochii la nereguli.

Goana României după investitori face mai mult rău decât bine atunci când vine vorba de mediu.

Aşa strigă la unison reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale care se îngrozesc când văd cum natura (râurile, peştii etc) dispar în urma lucrărilor de amenajare a microhidrocentralelor.

După scandalurile de la Roşia Montana şi de la Certej, Ministerul Mediului se află din nou într-o situaţie delicată între ciocanul investitorilor şi nicovala protecţiei mediului în ceea ce priveşte microhidrocentralele amplasate în România, în special cele din Făgăraş.

Nu se respectă acordurile de mediu
În cadrul unei dezbateri în care s-au discutat problemele legate de riscurile de mediu ale amenajărilor de microhidrocentrale pe râurile de munte din România, organizate astăzi, specialiştii în domeniu au susţinut că lucrările au la bază acorduri de mediu care nu ar fi trebuit eliberate de autorităţi, cu atât mai mult cu cât acestea se fac în situri protejate - NATURA 2000.

„Investitorii din zona Făgăraş, de pe râurile Capra, Buda şi Otic au patru avize de gospodărire şi patru acorduri de mediu. Este foarte grav că au primit aceste aprobări. Noi am constatat că societatea beneficiară nu a respectat prevederile de mediu (conducte îngropate, modificarea structurii geomorfologice a albiei minore, prin îngustarea secţiunii de curgere a apei după montarea conductelor pe domeniul statului", se plânge Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociaţiei Salvaţi dunărea şi Delta.

Click pe imagini pentru e vedea FOTOGALERIA

Situri distruse cu autorizaţie

Cel mai rău este că aceste lucrări au fost făcute cu ştirea autorităţilor.

Garda de Mediu a efectuat controale şi a descoperit aceste nereguli, iar investitorul au fost amendaţi cu 100.000 de lei.

„După controale, societatea solicită un nou acord de mediu - şi-l primesc! -, prin care sunt modificate anumite condiţii, astfel încât neregulile să devină legale. S-au schimbat elemente ce ţin de priza de captare, modificarea turbinei, poziţionarea conductelor. Oamenii s-au pus în legalitate. Este ilegal să primească un nou aviz pentru că lucrurile s-au întâmplat deja. Nu se poate să se aplice retroactiv", se revoltă Bărbulescu.

O altă ilegalitate pe care o reclamă mai multe ONG-uri se referă la inexistenţa unui studiu actualizat privind impactul de mediu ce urmează a fi produs, în condiţiile în care dezvoltaea economică trebuie să meargă mână în mână.

„Acum, după demararea lucrărilor, nu se mai poate face evaluarea impactului. În ceea ce-i priveşte pe angajaţii care au dat avizele necesare vorbim de abuz în serviciu. Grav este şi faptul că a fost informată Comisia Europeană, care a venit în România pentru a ne vedea problemele", menţionează şi profesorul Ovidiu Mihuţ, un pescar împătimit.

Nu există vinovaţi

Luaţi la întrebări, reprezentanţii Administrației Naționale „Apele Române", ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi ai Gărzii de Mediu dau vina unii pe alţii şi nu găsesc persoanele care au emis aceste autorizaţii fără a verifica situaţia.

Reprezentanţii ONG-urilor atrag atenţia Ministerului Mediului asupra celor 33 de proiecte de realizare a hidromicrocentralelor în munţii Făgăraş.

„Nu există o strategie pentru producerea curentului electric cu microhidrocentrale. Ar trebui să avem o analiză care să ne răspundă la următoarele întrebări: cât la sută din râuri pot fi dedicate unor astfel de investiţii? Care sunt criteriile de alegere ale acestor râuri (debit mare, accesibilitate, conducta să treacă pe drum, nu prin apă)?", încearcă să dea câteva soluţii acestei situaţii Mihai Petrescu, administratorul sitului NATURA 2000 din Făgăraş.

Activitate continuă, deşi este sistată

Incompetenţa autorităţilor statului se poate observa şi din modul în care se află situaţia în acest moment. Începând cu 16 septembrie, activitatea investitorului trebuia sistată, însă, potrivit spuselor ONG-urilor care au fost la faţa locului, lucrările merg în continuare.

Investitorul ar trebui ca în următoarele şase luni să aducă îmbunătăţiri activităţii pe care o desfăşoară, astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai mic, iar lucrările să se desfăşoare în legalitate.

Click pe imagini pentru a vedea FOTOGALERIA

Ministrul Mediului modifică legea

În cadrul acestei întâlniri, Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a subliniat faptul că „priorităţile Ministerului sunt protejarea mediului şi conservarea biodiversităţii, luându-se în calcul şi componenta investiţională în energii regenerabile".

Ministrul Mediului şi Pădurilor a anunţat cu această ocazie că va înainta o propunere de Ordonanţă de Urgenţă care va modifica regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, astfel încât să existe o eficientizare a activităţii acestora şi totodată să fie mai aproape de cetăţeni.

În scopul aplicării măsurilor adecvate pentru protejarea biodiversităţii, Ministrul Mediului şi Pădurilor a subliniat faptul că „orice aviz care implică o direcţie de acţiune strategică va fi acordat după consultarea prealabilă a autorităţii centrale de mediu şi în urma controalelor de la faţa locului, întrucât protejarea siturilor NATURA 2000 reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului şi Pădurilor. Vom solicita elaborarea unui studiu de Evaluare Strategică adecvată cumulat, conform Directivei Păsări şi Habitate, care va avea în vedere conservarea biodiversităţii în siturile unde se află microhidrocentrale".

Cu această ocazie, ministrul Rovana Plumb a lansat o invitaţie custozilor ariilor protejate NATURA 2000 pentru a analiza problemele întâmpinate de aceştia în cadrul activităţii desfăşurate, precum şi pentru a stabili modul în care Ministerul Mediului şi Pădurilor poate acorda sprijin în vederea gestionării eficiente a acestor arii.

Niciun reprezentant al investitorilor acuzaţi nu a fost prezent la dezbatere pentru a putea comenta situaţia.