Spaniolii încep să-şi culeagă singuri căpşunile

Numărul românilor care au migrat în 2009 în state OECD, inclusiv în Spania, a înregistrat cea mai mare cădere, comparativ cu anii precedenţi.În doar doi ani de criză, fluxul românilor plecaţi în alte ţări s-a înjumătăţit de la 453.000 la numai 255.000.

Românii se aflau în 2009 pe locul 2 în topul celor care s-au stabilit, legal saul ilegal, pe durate mai scurte sau mai lungi, în ţări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), potrivit unui raport al organizaţiei, lansat marţi. Pe primul loc se aflau chinezii, cu 468.000 de persoane, urmaţi de 255.000 de români plecaţi într-un stat OECD. Ordinea este aceeaşi ca şi în 2007, dar atunci emigranţii chinezi erau cu doar 90.000 mai mulţi decât românii (542.000 de chinezi şi 453.000 de români).

Cauze

Criza economică internaţională a determinat scăderea semnificativă a fluxurilor migratorii şi reducerea numărului de emigranţi permanenţi din OECD, este principala concluzie a raportului. Cele mai mari căderi s-au înregistrat în interiorul UE, unde s-a diminuat semnificativ numărul de români, polonezi şi bulgari plecaţi la muncă într-o altă ţară din Uniune. Trendul scăderii, la nivelul tuturor statelor OECD, s-a păstrat şi în 2010, însă cercetarea va fi încheiată abia anul viitor.

Vezi de unde vin imigranţii statelor OECD

Oricum, sociologii sunt siguri că migraţia va încetini şi mai mult începând cu anul acesta, după debutul crizei deficitelor. Statisticile arată că emigranţii permanenţi din ţările occidentale au început să se întoarcă în ţările natale. Două sunt cauzele principale care determină fenomenul. În primul rând, criza a redus numărul joburilor disponibile în statele de destinaţie. În al doilea rând, locuitorii unora dintre ţările preferate de către emigranţi au început să se îndrepte ei înşişi spre joburile prost plătite şi care nu necesită calificare.

Drama spaniolă

Migraţia sezonieră înspre ţările OECD a scăzut cu 13%, din 2008 până în 2009, în cea mai mare parte din cauza Spaniei, unde şomajul de lungă durată şi căderea abruptă a nivelului de trai i-a făcut pe unii dintre nativi să accepte munci sezoniere din agricultură, precum culesul căpşunelor şi al salatelor. Dacă înainte acestea erau destinate exclusiv lucrătorilor veniţi din ţări sărace, acum muncile remunerate cu 600 - 800 de euro au ajuns să însemne supravieţuirea pe timp de criză a unor localnici.

Raportul OECD arată că-n Spania au căzut toţi indicatorii pe migraţie. Numărul străinilor recrutaţi pentru munci sezoniere s-a prăbuşit de la 42.000 de persoane, în 2008, la 6.000 de persoane, în 2009. În 2007, ultimul an bun al Spaniei din punct de vedere economic, afluxul de emigranţi permanenţi a fost de aproape 700.000, pentru ca în doi ani să coboare la mai puţin de jumătate - 334.000 de persoane.

Emigranţii, şomaj dublu

Raportul atrage atenţia că recesiunea are un efect disproporţionat asupra emigranţilor, fapt săritor în ochi în Spania, ţara europeană cu cel mai mare şomaj (aproape 20%). Unu din patru şomeri este emigrant, dar şomajul în rândul lucrătorilor străini (29%) este aproape dublu faţă de cel înregistrat în rândul nativilor (18%). În 2009, spune raportul, şi-au pierdut jobul 340.000 de străini care lucrau în Spania. Cei mai mulţi dintre ei proveneau din Ecuador, România şi Maroc.

Irlanda, „tigrul" năpârlit al Europei

Există o regulă, explică sociologul Cătălin Ghinăraru, aceea a fluxurilor economice şi de capital care le determină pe cele migratorii pe piaţa muncii, la nivel internaţional. „Irlanda este cel mai bun exemplu. Un stat care furniza imigranţi, care a devenit în ultimii ani ţară de destinaţie pentru migranţi", spune Ghinăraru, secretar ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCMPS).

Investiţiile masive şi intrările de capital din anii de dinaintea crizei au făcut ca Irlanda să înregistreze creşteri economice spectaculoase şi să devină foarte atractivă pentru emigranţi. Din 2007, când criza a lovit puternic această ţară, afluxul emigranţilor a scăzut de aproape 4 ori, de la 110.000, în 2007, la doar 31.000, în 2009. Declinul a fost mult mai pronunţat în rândul emigranţilor proveniţi din ultimele state intrate în UE, printre care şi România: numărul a scăzut de aproape 10 ori, de la 53.000 de persoane, în 2007, la numai 6.000, în 2009. Cei mai mulţi dintre emigranţii dispăruţi s-au îndreptat spre alte ţări, nu s-au întors la casele lor.

Deocamdată, a fost bine

Trendul scăderii fluxurilor şi numărului emigranţilor permanenţi s-a păstrat în 2010 şi este probabil să se accentueze anul acesta, din cauza crizei deficitelor. Şi, în mod clar, românii se vor afla printre cei mai afectaţi emigranţi, deoarece statele unde se află majoritatea „stranierilor", Italia şi Spania, sunt în centrul noii recesiuni. Ambele fac parte din grupul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania), dominoul care tocmai se prăbuşeşte în cascadă şi antrenează nu doar Europa într-o nouă criză, ci întreaga lume.

Ce vor face căpşunarii?

„E greu de spus ce se va întâmpla mai departe", explică sociologul Cătălin Ghinăraru. În primul rând, pentru că avem de-a face cu un cumul de şocuri: a început cu sfera financiară, a urmat şi criza din economia reală, care a antrenat şocul de pe piaţa muncii, şi urmează reaşezarea socială şi politică a lumii. Situaţia de acum, însă, este cu totul nouă, cu cascada de crize (imobiliară, bancară şi, acum, a datoriilor publice), spune Ghinăraru, şi nu se poate prognoza nimic. Unii români din Spania au deja o mulţime de drepturi şi vor beneficia de ajutoarele statului, precum orice alt cetăţean, alţii se vor întoarce în România, după epuizarea economiilor. Unii vor încerca să se mute în alte ţări, dar acest lucru este din ce în ce mai greu. Statele nordice, aparent mai puţin lovite de criză, au început deja să restricţioneze accesul în ţara şi la joburile lor.

Riscul ghetoizării şi al tulburărilor sociale

Deoarece există diferenţe mari între şomajul localnicilor şi cel din rândul emigranţilor, raportul OECD atrage atenţia că statele trebuie să rezolve aceste probleme. Reprezentanţi ai organizaţiei au avertizat că apar efecte de durată care pot duce la stigmatizarea lucrătorilor străini şi chiar la tulburări sociale. Oficialii OECD spun că toate guvernele sunt obligate să facă eforturi pentru integrarea familiilor de muncitorilor străini, legali sau ilegali, în lco să-i lase în ghetouri.

Din păcate, alegerile de la anul (din Franţa, de exemplu) şi presiunea populaţiilor locale tot mai nemulţumite de nivelul de trai încurajează populismul politicienilor şi duc la politici nefavorabile emigranţilor. De asemenea, discursurile politice periculoase, de genul „s-a pierdut controlul asupra emigraţiei", accentuează disconfortul localnicilor faţă de muncitorii străini. În timp, toate astea pot duce la atitudini extremiste grave, avertizează analiştii politici, mai ales într-o Europă zguduită de criză.

Record

Românii sunt, de departe, poporul cu cel mai mare procent din populaţie care migrează în state OECD. Astfel, în 2009, 12.000 de români dintr-un milion au ales străinătatea. Pe locul doi se află bulgarii, cu 9.770 de cetăţeni plecaţi, la milionul de populaţie.