Şomajul în trei variante: 5,27% la ANOFM, 7,2% după INS şi 8% în realitate

Numărul de șomeri, mai ales în rândul tinerilor, este în continuă creștere în zona euro

La Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) erau înregistrate la sfârşitul lunii februarie 473.866 de persoane, ceea ce înseamnă că rata naţională a şomajului a fost de 5,27%, cu doar 0,01 puncte procentuale mai ridicată faţă de luna anterioară.

Şomajul calculat de ANOFM nu este cel relevant, deoarece se calculează doar pe baza numărului de persoane înregistrare la agenţiile din toată ţara, indiferent dacă primesc sau nu indemnizaţie.

Rata ANOFM este importantă doar pentru autorităţi, ca să ştie ce fonduri trebuie alocate pentru plata indemnizaţiilor, pentru cursurile de recalificare etc.

În afara persoanelor respective există însă alte câteva sute de mii de persoane considerate şomeri după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), adică şomerii BIM care figurează în toate statisticile internaţionale. România, ca şi toate celelalte state apare în datele inetrnaţionale cu aceşti şomeri BIM.

În ambele metode de calcul, raportarea şomerilor se face la populaţia activă, pentru a obţine rata naţională. Diferă doar modul cum se numără şomerii.

Dacă ANOFM îi ia în calcul doar pe cei înregistraţi, metodologia BIM îi consideră şomeri pe cei care au între 15 şi 74 de ani şi îndeplinesc trei condiţii, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu la forţele de muncă: nu au loc de muncă, pot începe lucrul în două săptămâni de la intervievare, şi au căuat un job în ultimele patru săptămâni.

La ANOFM creşte, la INS scade

Astfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), cel care calculează şomajul BIM, România avea în ianuarie o rată de 7,2%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de cea din decembrie 2011.

În august 2011 se întâmpla exact invers, şomajul scădea la ANOFM şi creştea la INS.

Rata aceasta este calculată însă la o populaţie de 21,3 milioane de oameni.

Dacă ne raportăm la populaţia din datele provizorii ale recensământului, avem o populaţie stabilă de 19.042.936 de români. Dacă pornim de la premisa normală că au plecat din ţară preponderent oameni activi, populaţia activă de până acum (de aproximativ 9,9 milioane de persoane) se reduce cu circa 910.000 de persoane.

Aşadar, ultimii şomeri număraţi de  INS (714.000 de persoane) dau un şomaj de 8%, la nivel naţional. Aceasta este cea mai apropiată de realitate.

România stă bine

Şomajul ajustat sezonier din UE 27 a ajuns în ianuarie la 10,1%, rată record, după ce în decembrie 2011 se situa fix pe pragul de 10%.

Asta înseamnă că UE 27 are un şomaj cam cât România şi Slovacia la un loc, mai précis 24,325 de milioane de oameni nu aveau job în ianuarie 2012.

Între decembrie 2011 și ianuarie 2012, spune Eurostat, numărul şomerilor a crescut cu 191.000 de persoane, marea lor majoritate fiind din zona euro, unde rata este întotdeauna mai ridicată, iar în ianuarie era de 10,6 procente.

Clasamentul se păstrează, în mare, cu Austria (4%) şi Olanda (5%) şi Luxemburg (5,1%), în fruntea topului, adică au cele mai mici rate,

România stă bine, ca şi până acum, ocupând locul 7, cu 7,4% şomaj.

La capătul celălalt al clasamentului se află statele amenințate de faliment din cauza datoriilor: Spania (23,3%), Grecia (19,9%, în noiembrie), Irlanda şi Portugalia (cu câte 14,8%).

Şomajul a scăzut în ţările baltice, comparativ cu situaţia din ianuarie 2011, şi a crescut cel mai mult în Grecia, Spania şi Cipru.

Din cei peste 23,3 milioane de șomeri europeni, 5,5 milioane erau tineri sub 25 de ani, din care mai mult de 3 milioane locuiesc în zona euro.

Cea mai mică rată a șomajului la tineri se înregistra în Germania, 7,8%, pe când cele mai mari sunt în aceleaşi ţări cu probleme: Spania, cu o rată record de aproape 50%, ceea ce înseamnă că unul din doi tineri sub 25 de ani nu are job,şi Grecia, cu 48,1%.