Scutiri fiscale pentru întreprinderi sociale

Dacă toţi banii făcuţi într-un an sunt investiţi în tehnologizarea firmelor sociale sau în dezvoltarea afacerii, pe anul respectiv nu se mai plătesc impozite pe profit şi pe venituri.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MFPS) a lansat spre dezbatere publică proiectul legii privind economia socială, un domeniu foarte important mai ales într-o societate care trece prin recesiune şi în care nu există tradiţia solidarităţii.

Economia socială este un model alternativ de afaceri, care nu se centrează strict pe maximizarea profitului, ci are şi o componentă socială, de integrare pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, de la femei (în rândul cărora ocuparea este sub cea înregistrată la bărbaţi) până la populaţia săracă şi persoanele cu dizabilităţi.

„Supremaţia individului asupra capitalului"

Într-o formulare puţin îngroşată, folosită de Blocul Naţional Sindical (BNS) în preambulul unui proiect european în domeniu, economia socială „are la bază supremaţia individului în faţa profitului şi a capitalului".

În Europa socială, aşa cum era ea până la începutul crizei, toate guvernele au încercat să stimuleze, prin varii facilităţi, acest segment economic. Aşa s-a ajuns ca anul acesta Eurostatul (biroul european de statistică) să numere aproximativ 11 milioane de angajaţi în economia socială din Uniune. Este vorba despre joburi în firme care oferă servicii şi produse fără ca scopul lor principal să fie profitul încasat de acţionari şi unde membrii sunt implicaţi chiar în managementul afacerii.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii reglementează în sfârşit acest domeniu, defineşte şi stabileşte cadrul de funcţionare a întreprinderilor sociale şi prevede măsuri de stimulare a acestor organizaţii.

Întreprinderile sociale

Aceste structuri pot fi societăţi economice, dar şi organizaţii nonguvernamentale (asociaţii, fundaţii, cooperaţii), care îndeplinesc anumite condiţii şi al căror scop principal nu este acela de a face oricum profit, ci de a-i ajuta pe săraci, persoanele cu dizabilităţi, pe cei dezavantajaţi în general de soartă.

Pentru a se încadra în această categorie, organizaţiile respective trebuie să aibă un management transparent, unde dreptul de vot al membrilor este egal, indiferent de aportul lor la capital sau de valoarea cotizaţiilor, spune proiectul de lege.

Documentul Ministerului Muncii cuprinde şi indicatori concreţi necesari pentru stabilirea statutului de întreprindere socială: cel puţin 60% din valoarea profitului să fie reinvestită în dezvoltare şi cel puţin 40% din angajaţi să fie persoane din categoriile vulnerabile.

Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, întreprinderea respectivă poate solicita certificarea în acest sens, prin acordarea mărcii. Apoi, ele sunt înscrise într‑un registru naţional electronic şi au obligaţia de a depune în fiecare an, la Ministerul Muncii, un Raport social care conţine rezultatele financiare, dar şi activitatea din domeniul economiei sociale.

Facilităţi fiscale

Pentru a stimula dezvoltarea economiei sociale, legea prevede mai multe facilităţi fiscale. În primul rând, se vor modifica reglementările din domeniul achiziţiilor publice, astfel încât criteriile de selecţie să încurajeze organizaţiile de acest gen.

De asemenea, proiectul prevede că vor fi scutite de impozitele pe venit şi profit acele întreprinderi sociale care investesc întregul profit în echipamente tehnologice ce vor duce la dezvoltarea activităţii sau în amenajarea şi crearea locurilor de muncă pentru persoane din categoriile vulnerabile. Scutirea este valabilă pentru tot anul respectiv. Nici întreprinderile sociale şi nici angajaţii din categoriile vulnerabile nu vor plăti impozitul pe venit corespunzător angajatului respectiv, dacă salariatul în cauză are contract pe cel puţin doi ani.

Dacă este vorba de un contract pe minimum un an, angajatul şi angajatorul beneficiază cu prioritate de măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute în Legea 76/2002.

Persoanele juridice care cumpără bunuri sau servicii de la întreprinderi sociale au dreptul la o deducere suplimentară a bazei de calcul la impozitul pe profit, deducere calculată la nivelul a 60% din preţul bunurilor sau produselor achiziţionate.

Proiectul de lege prevede şi sancţiuni, de la 500 şi până la 15.000 de lei, pentru cei care vor încerca să păcălească sistemul şi să se bucure de avantaje fără a juca rolul social promis.

Riscul apariţiei profitorilor

Marin Florian este membru BNS şi monitorizează cele patru întreprinderi sociale „puse pe roate" de confederaţie, în cadrul unui proiect cu bani europeni. E încântat că apare legea, dar crede că e „puţin tardiv". „Când s-au lansat proiectele europene cu această tematică era mare nevoie de legislaţie. Nu avem decât reglementări pentru persoanele cu dizabilităţi, şi acelea sunt foarte puţin cunoscute. În plus, legea lasă încă multe portiţe pentru cei care vor doar să profite", spune Marin Florian.

Solidaritate

Potrivit studiilor de specialitate, economia socială mai are un efect important pentru orice societate: creşte coeziunea socială. În România, ţară în care există o mulţime de prejudecăţi legate de unele categorii vulnerabile (rromii, persoanele cu dizabilităţi, cei cu HIV/SIDA), întreprinderile sociale pot duce şi la schimbarea mentalităţilor.

11 milioane de salariaţi existau în 2011 în întreprinderile sociale din Uniunea Europeană.

Grupuri vulnerabile

Legea enumeră toate categoriile de persoane vizate: 
- persoane cu dizabilităţi
- persoane de etnie rromă
- familii cu un singur părinte
- persoane care au părăsit şcoala foarte devreme
- copii de 16 ani aflaţi în situaţie de risc
- persoane fără adăpost
- femei   
- imigranţi
- victime ale violenţei în familie
- persoane cu boli care influenţează viaţa profesională şi socială (infectate cu HIV/SIDA, bolnave de cancer etc)
- victime ale traficului de persoane
- persoane care locuiesc în comunităţi izolate
- persoane eliberate din puşcărie şi delincvenţi juvenili
- dependenţi de droguri, alcool