REPORTAJ Judeţul în care satul e „oraş“, iar oraşul e „sat“
0Satu Mare este un orăşel cochet cu peste 1.100 de ani de atestare, iar Oraşu Nou este o localitate rurală fără canalizare, unde principala preocupare a localnicilor este agricultura. Ţăranii din Oraşu Nou se mândresc cu gospodării frumoase şi cu animale multe, în timp se orăşenii din Satu Mare se plâng că nu au şi ei un mall ca mai toate urbele.
Originile numelui actualei reşedinţe a judeţului Satu Mare se pierd în cele peste opt secole de la prima atestare. Chiar dacă există lucrări de specialitate în care se caută originile denumirii oraşului Satu Mare, istoricii şi etimologii nu au ajuns până acum la o teorie unanim acceptată. Astfel că, în prezent, explicaţia denumirii paradoxale a reşedinţei de judeţ cu 115.000 de locuitori rămâne motiv de anecdote pentru sătmăreni, mai ales atunci când reclamă faptul că serviciile publice de la ei din oraş sunt „ca la ţară".
Zeci de denumiri i-au fost atribuite oraşului Satu Mare de-a lungul timpului, primele dintre acestea în limba maghiară şi în germană. Istoricul sătmărean Viorel Ciubotă spune că într-o cronică veche oraşul este amintit încă în anul 900 sub denumirea de Szotmar. „Denumirea de Satu Mare este una modernă din secolul al XIX-lea. Preotul Moise Sora Novac introduce, într-o carte, la jumătatea secolului al XIX-lea denumirea de Satu Mare", spune acesta.
O altă ipoteză este că denumirea oraşului ar proveni din limba germană, mai excat de la termenul „salzmarkt" care înseamnă „piaţă de sare", şi asta deoarece în Evul Mediu, Satu Mare era un depozit de sare. „Transportul sării din Ocnele Dejului se desfăşura pe Someş, până la Satu Mare", a încheiat Viorel Ciubotă. Limba română a adaptat termenul străin pentru a deveni familiar, astfel luând naştere actualul nume.
Fără mall şi fără cinematograf
Deşi e reşedinţă de judeţ, municipiul Satu Mare poartă o denumire de sat în limba română. Sătmărenii nu cunosc foarte bine istoria acesui toponim, însă sunt nemulţumiţi că oraşul lor nu are unele elemente urbane obligatorii precum un mall, un cinematograf şi chiar un fast food „de firmă". „Nu ştiu concret de ce cel mai mare oraş din judeţ poartă nume de sat în limba română, însă cred că numele s-ar potrivi pentru că nu e la fel de dezvoltat ca celelalte reşedinţe de judeţ. Noi nu avem un cinema, un mall, dar nici măcar un fast-food de renume mondial", spune Ionel Krista, un student din municipiu.
Pensionarii spun că s-au obişnuit şi cu denumirea şi cu lipsurile oraşului. „Nu ştiu dacă i se potriveşte sau nu această denumire, dar e chestie de obişnuinţă. Noi vârstnicii spunem mai mult Sătmar, că aşa am fost crescuţi şi nu cred că denumirea de Satu Mare ar avea vreo relaţie cu dezvoltarea oraşului. E pur şi simplu un nume care sună mai modern", spune pensionara Boldizsar Elisabeta.
„De multe ori m-am întrebat cum poate o reşedinţă de judeţ să poarte nume de sat, şi chiar am auzit glume de genul: nu ai ce face în oraşul nostru, e ca un sat! Eu cred că numele i se potriveşte din obişnuinţa folosirii şi că nu e un sat mai mare, doar un oraş cochet şi mai pierdut faţă de alte reşedinţe de judeţ", spune inginerul Adrian Pop.
Vis neîndeplinit
Tinerii din Satu Mare se plâng că nu prea au ce face în oraşul capitală de judeţ
La numai 44 de kilometri de Satu Mare se află Oraşul Nou, care este de fapt un sat foarte vechi, a cărui prima atestare datează din anul 1272. „Numele localităţii este legat de crearea unei noi cetăţi. În maghiară poartă denumirea de «Ujlak», adică loc nou. În Evul Mediu, localitatea sau târgul era centrul plasei Oaş, care avea sediul la Oraşul Nou. Era un punct obligatoriu de trecere a negustorilor spre Maramureş înspre nord - Polonia, Germania. Era un drum comercial foarte important. În 1919, capitala plasei Oaş s-a mutat la Negreşti Oaş, iar denumirea localităţii a rămas Oraşu Nou", a precizat profesorul Viorel Ciubotă.
Fostul primar al comunei Oraşu Nou, Toma Betea, intenţiona să transforme comuna în oraş, iar aşezările din împrejurimi să le denumească cartiere. Acest plan a fost însă compromis după ce, recent, Oraşu Nou s-a despărţit de satu Racşa, care a devenit comună. Astfel, de la o populaţie de 7.000 de persoane, Oraşu Nou a rămas cu circa 3.000 de suflete. „Dacă comuna Oraşu Nou nu se despărţea de satul Racşa, transformam aşezarea în oraş", a spus Toma Betea.
Locuitorii „oraşului" nu cunosc originea denumirii comunei, însă ar primi cu drag transformarea ei într-un orăşel mai mic, pentru că astfel localitatea s-ar moderniza din mai multe puncte de vedere. „Ar intra pe altă listă de priorităţi pentru judeţ şi s-ar aloca mai mulţi bani pentru modernizările clădirilor, străzilor, s-ar construi şi la noi magazine, cafenele", spune Viorica Sabău, o ţărancă din localitate. „E ruşine că poarte nume de oraş, pe când colo nici pe departe nu e atât de dezvoltat", spune Mihai Popdan, alt localnic.
Cu greu ar putea fi numită oraş o localitate în care activităţile speficice sunt creşterea animalelor, pomicultura, viticultura şi fabricarea rachiului natural şi a cărei principale proiecte sunt canalizarea şi realizarea unor staţii de epurare.
"În Satu Mare nu avem un cinematograf, un mall şi nici măcar un fastfood de renume mondial."
Ionel Krista
student
"Nu cred că numele Satu Mare ar avea vreo legătură cu dezvoltarea oraşului. Doar că sună mai modern."
Boldizsar Elisabeta
pensionară
Se încarcă comentariile...
