Sărbătoarea care îi aduce acasă pe saşii ardeleni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Saşii plecaţi de mulţi ani în Germania s-au întors la Sibiu, la reuniunea care are loc o dată la doi ani.

Piaţa Mare şi centrul Sibiului au răsunat, sâmbătă, de cântece săseşti şi voie bună. Cea de-a zecea întâlnire a saşilor, eveniment tradiţional organizat o dată la doi ani, a adus în centrul Sibiului o paradă de port şi joc popular tradiţional.

Tineri şi copii îmbrăcaţi în costume populare au defilat şi s-au învârtit în acorduri de fanfară sub privirile încântate ale sibienilor, dar în special ale saşilor plecaţi de zeci de ani din Sibiu şi pe care această reuniune îi aduce acasă.

Gunther Maurer (70 de ani) a plecat în Germania în 1982. „Am plecat în 1982, fiindcă am devenit şomer, m-au dat afară din învăţământ fiind considerat necorespunzător, fiindcă am depus acte pentru plecare definitivă. După un an, eu şi soţia mea am primit paşapoartele şi am putut pleca", rememorează bărbatul.

Avea sora stabilită în Germania, iar ţara de adopţie i-a primit cu braţele deschise şi le-a dat şansa unei altfel de vieţi. El s-a angajat ca inginer mecanic la uzinele Daimler, iar soţia sa, educatoare de profesie, a primit post imediat.

Au două fete care vin din doi în doi ani în România, iar Gunther spune, zâmbind, că sufletul lui se împarte în două. Are dublă cetăţenie, iar în România familia are o casă unde vine cu plăcere în vizită sau la vânătoare şi este bucuros că ţara s-a schimbat mult şi în bine.

Integraţi de nemţi

De sub borurile pălăriei cochete de soare, Ecaterina Schuster priveşte cu plăcere tinerii prinşi  într-un dans tradiţional. În vârstă de 57 de ani, femeia mai are în Sibiu doar prieteni, foşti colegi de serviciu, la care vine întotdeauna în vizită, cu drag.

„Am plecat în 1987, am hotărât să plec pentru că avem deja părinţii stabiliţi în Germania. În România am fost contabilă, acolo fac acelaşi lucru şi acomodarea a fost uşoară. Dacă cunoşti limba, merge", povesteşte femeia.

Ţara de adopţie a pri­mit-o bine şi, mai ales în anii de comunism, i-a oferit libertatea pe care în România nu a avut-o. Are doi copii, care însă n-au fost niciodată în România. Şi chiar dacă România s-a schimbat mult, Ecaterina Schuster spune că nu s-ar mai întoarce niciodată. „Suntem prea bătrâni şi nu mai putem începe încă o dată de la zero. Ne place acum să venim în ţară pentru că ne simţim mai liberi, nu trebuie să-ţi fie frică la graniţă, e altfel . Iar în ţară s-au făcut foarte multe. România s-a schimbat foarte mult în  bine", spune femeia.

Rudolf Klubicko a plecat din ţară imediat după Revoluţie, în 1990. „Dorinţa de a pleca n-a fost deosebit de pronunţată, însă aşa a fost atunci, dintr-o oarecare nesiguranţă, care s-a răspândit în populaţia nemţească, am plecat şi noi", rememorează bărbatul, fost inginer constructor.

În Germania şi-a găsit de lucru în domeniu, însă perioada de început nu a fost uşoară. „A fost o perioadă grea pentru că atunci «s-au rupt digurile» şi au plecat foarte mulţi, s-a adunat foarte multă lume în Germania care a trebuit mai întâi să fie integrată", îşi aminteşte bărbatul. Acasă vine în fiecare an, mai are o cumnată în România, iar cele două fete ale sale vin, de asemenea, cu drag în vizită „acasă, la Sibiu".

4.100 de etnici germani  mai trăiesc astăzi în judeţul Sibiu. În 1941, saşii reprezentau  40% din populaţia Sibiului.

"Ne bucurăm de fiecare dată când ne apropiem de Sibiu. Privim peisajul ăsta  minunat şi inima bate mai tare. Azi-dimineaţă, când am văzut apărând grupul ăsta de folclorişti, am simţit un fior şi nu mi-e ruşine să recunosc.''
Rudolf Klubicko
sas originar  din România

Hermannstadt, oraşul ridicat de saşi

Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când Papa Celestin al III-lea confirmă existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu.

Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului, Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit pentru prima dată sub forma Hermannstadt. În 1945, după al Doilea Război Mondial, începe deportarea saşilor spre URSS. 2.800 de persoane de etnie germană au fost deportate, iar mulţi dintre cei plecaţi nu s-au mai întors niciodată.

Cât priveşte populaţia de etnie germană a Sibiului, la ultimul recensământ în judeţ au fost înregistraţi 4.100 de etnici germani, ceea ce reprezintă doar 1,09 la sută din numărul total al locuitorilor judeţului. Comparativ, în 1941, saşii reprezentau aproape 40 la sută din populaţia Sibiului.

Din 1992, la fiecare doi ani, saşii se întorc acasă pentru tradiţionala „întâlnire a saşilor“, eveniment ce durează trei zile şi care include, pe lângă parada portului popular, o întâlnire la iarbă verde, în Dumbrava Sibiului. Standuri informative, concerte de orgă, muzică de cameră şi de fanfară, întâlniri ale oamenilor de cultură germani şi transilvăneni, prelegeri şi un târg de carte, tot acest ansamblu de evenimente creionează pentru publicul interesat o imagine a minorităţii germane la Sibiu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite