- Marţi 6 oct 2009
România în elita vinurilor europene
În ultimii zece ani, importurile din „Lumea Nouă“ au crescut într-un ritm constant de 10% pe an, în timp ce exporturile practic au stagnat. Tendinţele actuale arată că surplusul de vin de pe piaţa europeană va ajunge la aproximativ 20% din producţia anuală, până în 2012.
Conversia producţiei excedentare, prin distilarea vinului sau alte procedee, costă bugetul UE peste o jumătate de miliard de euro pe an.
În locul irosirii acestor fonduri pentru neutralizarea supraproducţiei, reforma va permite recâştigarea cotelor de piaţă pierdute. Până în 2015, bugetul UE pentru sectorul viticol este de 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, României îi sunt alocate 42,1 de milioane de euro.
Locul 5 în europa
România a fost şi este un producător de vin important în UE, atât ca suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, cât şi ca producţie. Problema este că această producţie este în cea mai mare parte destinată consumului intern, adeseori consumului propriu al micilor producători.
O altă particularitate este că numai 15% din producţia de vinuri este îmbuteliată şi vândută în sticle. La un consum mediu de 22 de litri anual pe locuitor, doar trei litri de vin sunt comercializaţi în sticle. Spre deosebire, în Franţa, consumul pe locuitor este de 55 de litri, majoritatea fiind îmbuteliat.
Ca urmare, aşa-numitul vin „ţărănesc“ sau „de buturugă“, nu numai că nu poate intra în competiţie cu vinurile produse în UE, dar va fi şi eliminat în cea mai mare parte de pe piaţă.
Zaibărul, restricţionat în UE
Pe de altă parte, limitarea producţiei de vinuri destinate consumului propriu familial este contraproductivă provocând greutăţi societăţilor comerciale care activează pe piaţa organizată.
Pentru însănătoşirea mediului de afaceri, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a propus modificarea Codului Fiscal, în sensul limitării producţiei pentru autoconsum la 30 de hectolitri de vin pe an şi coborârea plafonului maxim de antrepozitare fiscală de la 200 de hectolitri la 30 de hectolitri pe an.
Din datele centralizate de producătorii de vin, din producţia totală de aproximativ 5,5 – 6 milioane de hectolitri pe an, maximum 1,5 de milioane de hectolitri de vin sunt comercializaţi pe piaţa organizată, în vrac sau îmbuteliat.
În mod paradoxal, faptul că aproape 17 ani nu s-a făcut restructurarea sectorului viticol, România nu va fi afectată de turbulenţele din acest sector la nivel european. De exemplu, podgorenii din UE vor fi subvenţionaţi pentru defrişarea unor suprafeţe de vii, pentru eliminarea supraproducţiei sprijintă de fonduri europene.
Din acest punct de vedere, integrarea europeană nu va dăuna sectorului viticol din România. Micii producători vor fi afectaţi de la culturi mai mari de 0,5 hectare, pentru care trebuie să efectueze cadastru agricol, obligaţia declarării producţiei, defrişarea soiurilor hibride până-n 2014 etc..
Franţa, etalonul vinurilor
Franţa este liderul mondial, cu o producţie de 60 de milioane de hectolitri de vin pe an (aproximativ opt miliarde de sticle pe an). Cele mai cunoscute vinuri frantuzeşti sunt produse de case precum Chateau Lafite, Chateau Latour, Chateau Mouton, Chateau Margaux.
Cele mai exportate sunt Frâncuşa şi Tămâioasa
.jpg)
Reprezentanţii Cotnari spun că în ultimul an europenii au început să prindă gustul vinurilor româneşti. „Soiurile care merg cel mai bine în UE sunt Grasa, Frâncuşa şi Tămâioasa, iar cele mai bune vânzări le avem în Italia, Spania, Anglia şi Germania“, a declarat Cătălin Grecu, purtător de cuvânt al societăţii. El a precizat că unul dintre factorii care au dus la creşterea vânzărilor este preţul, similar cu cel practicat pe piaţa din România.
În cazul producătorului vrâncean de vinuri, Vincon, criza se resimte însă. „Am înregistrat o scădere a vânzărilor pe piaţa externă şi nu avem gânduri de extindere, din cauza crizei. UE nu are însă norme suplimentare faţă de ce avem în ţară“, a spus Georgel Costache, directorul Vincon Vrancea.
El este de părere însă că locul cinci pe care îl ocupă România în prezent va fi destul de dificil de depăşit din cauza concurenţei acerbe de pe piaţa invadată acum de producătorii din Africa de Sud şi Chile, care au venit cu preţuri foarte mici. „Tot timpul mă gândesc ce ar trebui făcut să reuşesc să scad costurile de producţie pentru a putea ieşi pe piaţă cu un produs mai ieftin, dar de aceeaşi calitate.
Acum, spre exemplu, Beciul Domnesc este vândut în România cu 12 lei, iar în exterior cu trei euro“, a spus Georgel Costache. Vinurile cele mai căutate pe piaţa europeană sunt Feteasca Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Tămâioasa.
Conversia producţiei excedentare, prin distilarea vinului sau alte procedee, costă bugetul UE peste o jumătate de miliard de euro pe an.
În locul irosirii acestor fonduri pentru neutralizarea supraproducţiei, reforma va permite recâştigarea cotelor de piaţă pierdute. Până în 2015, bugetul UE pentru sectorul viticol este de 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, României îi sunt alocate 42,1 de milioane de euro.
Locul 5 în europa
România a fost şi este un producător de vin important în UE, atât ca suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, cât şi ca producţie. Problema este că această producţie este în cea mai mare parte destinată consumului intern, adeseori consumului propriu al micilor producători.
O altă particularitate este că numai 15% din producţia de vinuri este îmbuteliată şi vândută în sticle. La un consum mediu de 22 de litri anual pe locuitor, doar trei litri de vin sunt comercializaţi în sticle. Spre deosebire, în Franţa, consumul pe locuitor este de 55 de litri, majoritatea fiind îmbuteliat.
Ca urmare, aşa-numitul vin „ţărănesc“ sau „de buturugă“, nu numai că nu poate intra în competiţie cu vinurile produse în UE, dar va fi şi eliminat în cea mai mare parte de pe piaţă.
Zaibărul, restricţionat în UE
Pe de altă parte, limitarea producţiei de vinuri destinate consumului propriu familial este contraproductivă provocând greutăţi societăţilor comerciale care activează pe piaţa organizată.
Pentru însănătoşirea mediului de afaceri, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a propus modificarea Codului Fiscal, în sensul limitării producţiei pentru autoconsum la 30 de hectolitri de vin pe an şi coborârea plafonului maxim de antrepozitare fiscală de la 200 de hectolitri la 30 de hectolitri pe an.
Din datele centralizate de producătorii de vin, din producţia totală de aproximativ 5,5 – 6 milioane de hectolitri pe an, maximum 1,5 de milioane de hectolitri de vin sunt comercializaţi pe piaţa organizată, în vrac sau îmbuteliat.
În mod paradoxal, faptul că aproape 17 ani nu s-a făcut restructurarea sectorului viticol, România nu va fi afectată de turbulenţele din acest sector la nivel european. De exemplu, podgorenii din UE vor fi subvenţionaţi pentru defrişarea unor suprafeţe de vii, pentru eliminarea supraproducţiei sprijintă de fonduri europene.
Din acest punct de vedere, integrarea europeană nu va dăuna sectorului viticol din România. Micii producători vor fi afectaţi de la culturi mai mari de 0,5 hectare, pentru care trebuie să efectueze cadastru agricol, obligaţia declarării producţiei, defrişarea soiurilor hibride până-n 2014 etc..
Franţa, etalonul vinurilor
Franţa este liderul mondial, cu o producţie de 60 de milioane de hectolitri de vin pe an (aproximativ opt miliarde de sticle pe an). Cele mai cunoscute vinuri frantuzeşti sunt produse de case precum Chateau Lafite, Chateau Latour, Chateau Mouton, Chateau Margaux.
Cele mai exportate sunt Frâncuşa şi Tămâioasa
Reprezentanţii Cotnari spun că în ultimul an europenii au început să prindă gustul vinurilor româneşti. „Soiurile care merg cel mai bine în UE sunt Grasa, Frâncuşa şi Tămâioasa, iar cele mai bune vânzări le avem în Italia, Spania, Anglia şi Germania“, a declarat Cătălin Grecu, purtător de cuvânt al societăţii. El a precizat că unul dintre factorii care au dus la creşterea vânzărilor este preţul, similar cu cel practicat pe piaţa din România. În cazul producătorului vrâncean de vinuri, Vincon, criza se resimte însă. „Am înregistrat o scădere a vânzărilor pe piaţa externă şi nu avem gânduri de extindere, din cauza crizei. UE nu are însă norme suplimentare faţă de ce avem în ţară“, a spus Georgel Costache, directorul Vincon Vrancea.
El este de părere însă că locul cinci pe care îl ocupă România în prezent va fi destul de dificil de depăşit din cauza concurenţei acerbe de pe piaţa invadată acum de producătorii din Africa de Sud şi Chile, care au venit cu preţuri foarte mici. „Tot timpul mă gândesc ce ar trebui făcut să reuşesc să scad costurile de producţie pentru a putea ieşi pe piaţă cu un produs mai ieftin, dar de aceeaşi calitate.
Acum, spre exemplu, Beciul Domnesc este vândut în România cu 12 lei, iar în exterior cu trei euro“, a spus Georgel Costache. Vinurile cele mai căutate pe piaţa europeană sunt Feteasca Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Tămâioasa.
