România are restanţe la inovare şi cercetare

În raport cu obiectivele Strategiei Lisabona, care-şi propune să facă din Uniunea Europeană, până în 2010, "cea mai puternică economie bazată pe cunoaştere din întreaga lume", ţara

În raport cu obiectivele Strategiei Lisabona, care-şi propune să facă din Uniunea Europeană, până în 2010, "cea mai puternică economie bazată pe cunoaştere din întreaga lume", ţara noastră nu stă prea bine. Într-un clasament întocmit de World Economic Forum, menit să evalueze performanţele ţărilor europene din anul 2000, când s-a pus la punct Strategia Lisabona, şi până astăzi, România ocupă penultimul loc, în rândul noilor ţări membre UE şi în rândul ţărilor în curs de aderare.

Turcia - mai bună decât Bulgaria şi România
Criteriile care au stat la baza întocmirii clasamentului sunt reprezentate tocmai de cele opt puncte-cheie, în care trebuie să se lucreze, pentru a spori competitivitatea Uniunii Europene şi competitivitatea fiecărei ţări în parte: crearea unei societăţi informaţionale (internet pentru cât mai mulţi), dezvoltarea unei arii europene a inovării, cercetării şi dezvoltării, liberalizare (crearea pieţei unice, sprijin statal şi politici de competiţie), crearea de reţele de telecomunicaţii şi de transport, servicii financiare eficiente şi integrate, crearea unui mediu economic stimulativ pentru sectorul privat, creşterea incluziunii sociale (reintegrarea oamenilor în câmpul muncii, modernizarea sistemului de protecţie socială), dezvoltare susţinută. Studiul realizat de World Economic Forum, intitulat "The Lisbon review. An assessment of policies and reforms in Europe", se opreşte, în primă fază, asupra celor cincisprezece ţări care alcătuiau Uniunea Europeană, la momentul stabilirii Strategiei de la Lisabona, pentru ca apoi să se concentreze asupra altor doisprezece ţări europene, nouă ţări care au intrat în UE în 2004, precum şi alte trei în curs de aderare sau cu perspective de aderare: Turcia, Bulgaria şi România. Dacă în rândul celor cincisprezece ţări cu tradiţie în Uniunea Europeană, ţările nordice - Finlanda, Danemarca şi Suedia - răspund cel mai bine obiectivelor Lisabona, în cadrul celui de-al doilea grup analizat, Estonia e în fruntea plutonului, iar România e pe penultimul loc, fiind depăşită de Bulgaria. Cu o medie de 3.35 puncte (din 7, cât e maximum), România e departe de media Uniunii Europene - 4.97, şi cu-atât mai departe de media corespunzătoare Statelor Unite ale Americii - 5.55. Cele mai scăzute punctaje ale ţării noastre se înregistrează în cazul primelor două criterii de competitivitate: 2.91 puncte pentru "societatea informaţională" (sau, mai degrabă, pentru lipsa ei) şi 2.88 puncte pentru inovare, cercetare&dezvoltare, punctaj mai mic chiar şi decât cel al Bulgariei. Autorii studiului nu se sfiesc să le urecheze pe codaşe: "România, Bulgaria şi Turcia au primit cele mai mici punctaje. E dificil să spunem care sunt punctele tari şi punctele slabe ale celor trei, de vreme ce ele stau prost la toate capitolele, comparate atât cu media UE, cât şi cu punctajul fiecărei ţări membre în parte". Pe de altă parte însă, Turcia, despre care nu se ştie când anume va adera, "pare mai pregătită să se alăture Uniunii Europene decât România şi Bulgaria, ţări cărora li s-a promis deja accesul în UE".

Cercetarea se desfăşoară în universităţi, iar mediul privat e aproape absent
Că Europa nu reuşeşte să prindă din urmă Statele Unite ale Americii, în domeniul educaţiei şi al cercetării, o dovedesc multe alte studii şi statistici realizate pe parcursul anilor. Astfel, chiar dacă universităţile europene produc cel mai mare număr de licenţiaţi şi cercetători, numai 50% din cercetătorii europeni lucrează în mediul privat, spre deosebire de cei 83% din SUA şi cei 66% din Japonia. Tot în Uniunea Europeană, 80% din cercetarea fundamentală se desfăşoară în universităţi, mediul privat fiind aproape absent. Îngrijorător este, potrivit Ecaterinei Andronescu, rector la "Politehnica" din Bucureşti, şi faptul că "după ce-şi finalizează doctoratul, tinerii europeni nu mai lucrează în universităţile care i-au găzduit. Noi nu avem o formulă convenabilă să-i oprim pe cei care şi-au finalizat doctoratul! În Statele Unite, de exemplu, peste 50% din ei rămân în instituţiile de învăţământ". Că Statele Unite ale Americii se preocupă şi de inteligenţii lor, dar şi de inteligenţii altora, o arată faptul că, la începutul acestui an, preşedintele Bush a lansat un program de atragere în SUA a studenţilor din alte zone ale lumii, care-şi propune să investească, numai în 2006 şi numai în acest scop, 450 milioane de dolari. Noi, în schimb, nu facem nimic. Ba, dimpotrivă, luăm decizii care nu sunt în avantajul nostru. "Mă îngrijorează faptul că anul acesta a scăzut numărul de locuri la doctorat. Nu ne ajută deloc această decizie", a precizat Ecaterina Andronescu.