Adevarul.ro

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat (institutul european de statistică), 8,6% din lucrătorii europeni erau, în 2008, expuşi riscului de sărăcie. În România, procentul era dublu, adică de 17%.

Astăzi este Ziua internaţională a muncii decente, muncă definită printre altele ca fiind jobul ce-i aduce unei persoane un venit ce-i permite să trăiască decent.

Situaţia mondială nu arată însă prea bine: există un deficit global de 1,8 miliarde de joburi, iar dintre cei care au norocul de a ocupa un loc de muncă, mulţi trăiesc sub pragul de sărăcie.

Lucrurile nu stau foarte bine nici în Europa. Un raport de anul trecut al Eurostat (biroul de statistică european) arăta că 8,6% din lucrătorii Uniunii erau expuşi riscului de sărăcie, în 2008. Asta înseamnă că din cei 81 de milioane de europeni în risc de sărăcie, 17 milioane erau muncitori.

România ocupa primul loc în acest clasament, cu 17 procente, urmată de Grecia (14%), Polonia şi Portugalia (12%).

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa susţine numărul muncitori expuşi riscului sărăciei este, de fapt, de aproape 50% din totalul salariaţii români, întrucât aproximativ 1,7 milioane de muncitori sunt plătiţi la nivelul salariului minim (670 de lei) sau puţin peste acesta. „Prin extrapolare, aceştia nu-şi permit coşul zilnic, conţinând acele cheltuieli absolut necesare pentru un trai decent. Coş pe care noi l-am calculat pe la 950 de lei. Asta înseamnă că ei, cei 1,7 de milioane de angajaţi români, trăiesc sub pragul decent” explică Bogdan Hossu.

Unul dintre indicatorii folosiţi pentru a cuantifica nivelul decent al salariului minim este procentul pe care acesta îl reprezintă  în salariul mediu pe economie. Uniunea Europeană şi-a propus ca ţintă apropiată un raport de 50%, dar obiectivul pe termen lung este ca salariul minim să reprezinte 60% din salariul mediu.

În 2008, doar Malta depăşea, foarte uşor, procentul de 50%. Cât despre România, se clasa pe ultimul loc, cu un salariu minim ce însemna doar 30,5% din cel mediu pe economie.

Trebuie să ţinem cont că situaţia s-a degradat după 2008, făcând ca în 2009 niciun stat membru UE să nu mai depăşească procentul de 50%. În România, de exemplu, în 2010 s-au redus salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% şi nu se ştie sigur dacă la anul se va putea recupera în totalitatea această pierdere.