România, „oaia neagră“ a Europei la sănătate
0
Sincopele sistemului sanitar românesc sunt confirmate şi de cel mai recent studiu realizat la nivel european. România ocupă locul 32 din 34 posibile şi este puţin probabil ca situaţia să se îmbunătăţească.
Starea sistemului de sănătate din România este mult inferioară altora din Europa. Ţara noastră ocupă locul 32 din 34 de ţări europene, potrivit Euro Health Consumer Index (Indexul european al sistemelor medicale - EHCI) din 2012. Ultimele locuri sunt „rezervate" Bulgariei şi Serbiei.
La polul opus se află Olanda, care a fost desemnată, pentru a treia oară consecutiv, drept ţara cu cel mai performant sistem medical din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE). Topul performerilor este completat de Danemarca şi Islanda.
România - codaşă, Olanda - campioană
România se zbate la fundul clasamentului într-un studiu care analizează sistemele medicale, prezentat marţi la Parlamentul European din Bruxelles. Ţara noastră a obţinut 489 de puncte din 1.000 posibile şi s-a plasat pe aceeaşi poziţie 32, care nu s-a mai modificat din anul 2009. Printre principalele obstacole de care se izbeşte sistemul medical românesc se numără banii, însă asta nu scuză nivelul pe care-l are ţara noastră. „Această rămânere în urmă a României faţă de alte state este cauzată de două lucruri.
Unul este de natură obiectivă: puterea economică este cea mai prăbuşită din comunitatea europeană. Cel de-al doilea este de natură subiectivă: prioritatea pe care o acordă o ţară pentru sănătate. Noi alocăm 3,5% din PIB, însă situaţia este critică în comparaţie cu media europeană - 8,5%", a declarat, pentru „Adevărul", Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice Române.
Specialiştii străini arată clemenţă faţă de ţara noastră, însă nu o scuză. „Ar fi corect să nu comparăm România cu membrii UE mai bogaţi. Ţările din regiune, precum Croaţia (663 de puncte), Macedonia (546) sau Albania (519) sunt termeni de comparaţie mai relevanţi şi arată că România are mult de recuperat!" afirmă dr. Arne Björnberg.
Printre punctele slabe ale sistemului medical românesc se numără drepturile şi informarea pacienţilor, precum şi durata de aşteptare pentru tratament. „Cea mai mare problemă a noastră este accesul la serviciile medicale. La noi se pune accent pe accesibilitatea financiară, iar atunci când ai un sistem în care pacienţii trebuie să-şi plătească medicul şi medicamentele este evident că ne clasăm la coada clasamentului", comentează Paveliu. Ministerul Sănătăţii nu a dorit să comenteze acest subiect, spunând că „acesta este nivelul nostru din acest moment".
Cercetarea comparativă anuală a sistemelor de sănătate din Europa amintită mai sus poziţionează Olanda din nou în vârful clasamentului, cu 872 de puncte, fiind urmată de Danemarca (822 puncte), Islanda (799 puncte), Luxemburg (791 puncte) şi Belgia (783 puncte).
Fondurile europene, punct slab
Alarmant este şi faptul că România, membră UE încă din 2007, pare să facă progrese minime în domeniul sănătăţii în ciuda contribuţiei imense de la UE. Suma totală a fondurilor europene puse la dispoziţie României în exerciţiul financiar european 2007 - 2013 este de 19,8 miliarde de euro, din care au fost consumte 1,2 miliarde de euro.
La acest capitol, România are cele mai slabe rezultate medicale dintre toate cele 34 de ţări, avertizează specialiştii. „Situaţia va rămâne dificilă până când România creează un sistem în care doctorii să lucreze pe salarii decente în spitale în care să fie principalul lor loc de muncă, în loc să câştige bani în clinici private sau primind bani pe sub mână", remarcă Björnberg. Studiul mai arată că sistemele medicale europene s-au îmbunătăţit în ciuda crizei economice. Multe dintre ţările analizate au mers pe principiul calitatea costă, dar non-calitatea costă şi mai mult. Astfel, chiar dacă au avut loc reduceri bugetare, în multe ţări europene calitatea sistemului nu a avut de suferit.
Cod roşu pentru infecţiile spitaliceşti
Totuşi, recesiunea şi-a pus amprenta în ceea ce priveşte intervenţiile chirurgicale costisitoare, pentru care europenii sunt nevoiţi să aştepte o perioadă mai mare de timp decât în trecut. De asemenea, din ce în ce mai mulţi pacienţi au fost nevoiţi să apeleze la coplată pentru anumite tratamente. Criza îşi face simţită prezenţa şi în ceea ce priveşte accesul din ce în ce mai redus la medicamente inovative.
Indiferent de situaţia economică, Europa rămâne teritoriul predilect al infecţiilor intraspitaliceşti, atenţionează experţii. La jumătate dintre cele 34 de ţări evaluate, EHCI a declarat cod roşu de alertă privind riscul de infecţie.
"Rămânerea în urmă a României faţă de alte state este cauzată de puterea economică prăbuşită şi prioritatea pe care o acordă ţara pentru sănătate.''
Sorin Paveliu expert în politici de sănătate
"Situaţia va rămâne dificilă până când România creează un sistem în care doctorii să lucreze pe salarii decente în spitale în care să fie principalul lor loc de muncă, în loc să câştige bani în clinici private sau primind bani pe sub mână.''
Arne Björnberg cercetător
Ce este EHCI
EHCI a devenit etalonul de evaluare a sistemelor medicale europene. Ediţia din 2012 clasifică 34 de sisteme medicale naţionale din Europa pe criteriul a 42 de indicatori, acoperind cinci domenii esenţiale în materie de sănătate: drepturile şi informarea pacienţilor, durată de aşteptare pentru tratament, rezultate, prevenirea sau sfera de aplicare şi acoperire a serviciilor furnizate, precum şi domeniul farmaceutic.
Cifrele reprezintă numărul de puncte calculat de Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) pe baza a 42 de indicatori care urmăresc cinci domenii esenţiale pentru performanţa sistemelor medicale
Se încarcă comentariile...
