Restricţiile pentru muncitorii români se menţin, în pofida rezoluţiei PE

"Căpşunarii" au liber şi-n Islanda FOTO: ADEVĂRUL

La mai puţin de o lună după ce Parlamentul European recomanda statelor UE să-şi deschidă piaţa muncii, de la 1 ianuarie 2012, pentru români şi bulgari, trei state au anunţat deja că nu vor înlătura restricţiile nici măcar cu o zi înainte de încheierea termenului stabilit prin tratatul de aderare - 1 ianuarie 2014.

Rezoluţia PE de la sfârşitul lunii octombrie le cerea celor 11 state din Uniune care încă limitează accesul românilor la joburile autohtone să-şi deschidă total piaţa forţei de muncă.

Rezoluţia nu are caracter obligatoriu, este doar o recomandare, însă parlamentarii europeni au precizat că, în situaţia în care ea va fi ignorată de membri UE, ei vor solicita Comisiei Europene elaborarea unei legislaţii care să oblige statele să-i accepte pe muncitorii români şi bulgari.

Aşa cum era de aşteptat, rezoluţia nu a impresionat prea mult, statele dezvoltate anunţând că nu au de gând să facă aşa ceva ci, dimpotrivă, să pună noi îngrădiri care să stopeze imigraţia.

Marea Britanie vrea să limiteze şi  vizele de familie

Marea Britanie a fost prima care a răspuns negativ, în condiţiile în care premierul David Cameron a promis electoratului că va reduce migraţia la câteva zeci de mii de persoane, de la aproximativ 270.000 câte s-au înregistrat anul trecut.
 
Politica britanică antiimigraţie nu se opreşte la “problema” românilor. La începutul unei recesiuni europene ce ameninţă să dureze, stoparea intrării străinilor este una dintre promisiunile pe care Cameron le poate respecta şi este hotărât să o facă.

Comitetul de consiliere privind migraţia, cel care propune executivului măsurile în domeniu, a mai găsit o soluţie de decima intrările migranţilor: înăsprirea condiţiilor pentru acordarea vizelor de familie.

Astfel, dacă se aprobă propunerea Comitetului, migranţii cu venituri anuale sub 18.700 de lire sterline nu-şi vor mai poutea aduce în Marea Britanie soţia sau copilul.

În cazul în care propunerea se aprobă, nivelul minim actual cerut pentru a fi eligibil la vizele de familie (de 5.500 după plata taxelor), va urca la o sumă între 18.700 şi 25.700 de lire sterline, înainte de plata impozitelor.

La un minim de 18.700 de lire sterline, 45% din vizele de familie acordate anul trecut nu ar mai fi fost eligibile. Dacă venitul minim ar fi fost de 25.700 de lire sterline, 63% din rudele care au obţinut anul trecut viză de familie nu ar mai fi ajuns în Marea Britanie.

Pentru cei care vor dori să-şi aducă soţia şi doi copii, nivelul minim de venituri anuale ar putea fi între 24.800 şi 47.600 de lire sterline.

Olanda nu uită şi nu iartă

Guvernul olandez va discuta mâine propunerea ministrului olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, de a păstra restricţiile pnetru români până la capăt, adică până la sfârşitul lui 2013.

Henk Kamp a fost cel care a restricţionat, de la 1 iulie, accesul românilor la joburile refuzate de alţi cetăţeni europeni, spunând că muncile din agricultură ar trebui ocupate de şomerii olandezi.

Ca peste tot în Europa, chiar dacă există restricţii, statele permit munca în domenii cu deficit de “specialişti”. În general este vorba de joburi sezoniere, în agricultură.

Toate aceste măsuri ale autorităţilor olandeze se înscriu într-o politică mai amplă ce ar trebui să pună presiune pe angajatori şi şomeri, pentru a creşte rata ocupării şi a reduce cheltuielile cu şomajul şi asistenţa socială.

În septembrie, Olanda avea o rată a şomajului de 4,5% şi se plasa pe locul doi în UE, după Austria (4,4%), alături de Luxemburg. Cel mai mare şomaj se întâlneşte în Spania, unde rata este de aproape 23%.

Numărul românilor înregistraţi oficial ca lucrători în Olanda a fost mereu redus. Anul trecut, aproximativ 3.000 de români au lucrat în agricultură şi horticultură.

Relaţiile dintre România şi Olanda s-au tensionat acum câteva luni, când autorităţile de la Haga au anunţat că nu susţin aderarea la spaţiul Schengen a ultimelor două state integrate în UE. În replică, autorităţile de la Bucureşti au trimis inspectorii fitosanitari în vămi, să verifice lalelele, întrucât ar fi fost suspectate că adăpostesc o bacterie extrem de periculoasă.

Nicio speranţă dinspre Austria

Ministerul austriac pentru Muncă, Protecţie Socială şi Protecţia Consumatorului a anunţat că restricţiile care-i vizează pe români şi pe bulgari se păstrează până la 1 ianuarie 2014.

Nu surprinde atitudinea Austriei, care practică o politică antiimgraţionistă dură de câteva decenii.

Islanda nu e membră UE, însă respectă rezoluţia

De la 1 ianuarie 2012, românii şi bulgarii vor avea acces liber la joburile din Islanda, stat membru al Spaţiului Economic European, dar care nu este încă membru UE.

Dintre statele UE, 11 restricţionează într-o măsură mai mică sau mai mare accesul românilor la joburile lor: Spania, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda.