Profesorii din diaspora, examinatori în România

Români care predau la universităţi de prestigiu precum Harvard, Oxford sau Yale sunt evaluatori în noile comisii care vor acorda titlul de profesor universitar la noi în ţară. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a promovat un ordin care schimbă regulile prin care pot fi ocupate funcţiile în universităţile din România. 

Noile comisii de specialitate pentru evaluarea viitorilor profesori universitari vor avea cinci membri şi vor fi alcătuite în mare măsură din cadre didactice şi oameni de ştiinţă care s-au remarcat în universităţi străine de renume. Harvard, Yale, Sorbona, Cambridge sunt numai câteva dintre instituţiile de învăţământ la care predau membrii nominalizaţi în aceste comisii. Până acum, din comisiile care acordau aceste titluri făceau parte profesori din instituţia de învăţământ superior care scotea postul la concurs. 

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că au recurs la această schimbare pentru că vor să dea o deschidere cât mai mare învăţământului românesc.  „Profesorii au fost desemnaţi de şefii de comisii. Cei din străinătate vor evalua calitatea ştiinţifică a viitorilor profesori, care trebuie să fie aceeaşi peste tot", a spus Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei.

Contactaţi de „Adevărul", câţiva dintre profesorii care îi vor evalua pe români susţin că vor să încurajeze cercetarea de calitate. „Am fost invitat de consilierul ministrului Educaţiei, Răzvan Florian. Am acceptat în ideea de a contribui pozitiv la activitatea de cercetare în România", a spus Constantin Teleman, profesor de matematică la Universitatea din California.

Dana Casetti, profesoară de astronomie şi fizică la Universitatea Yale, a declarat că, deşi sunt multe necunoscute, a acceptat nominalizarea: „Domeniul meu de cercetare este astronomia/astrofizica, şi sunt la curent cu situaţia din ţară. Dacă vrem ca acest domeniu să mai existe în România, atunci este imperios necesar ca situaţia să se schimbe".

În ce constau probele

Potrivit ordinului de ministru recent promovat şi a metodologiei de aplicare, instituţiile de învăţământ superior sunt obligate să anunţe posturile libere cu două luni înainte de organizarea concursului. Cei care aspiră la ocuparea posturilor de asistenţi universitari trebuie să aibă în portofoliu diploma de doctor, precum şi articole publicate în revistele naţionale şi mai ales internaţionale. Până acum, diploma de doctor nu era necesară decât la ocuparea unui post de conferenţiar universitar.  

Actul normativ aprobat de Guvern stabileşte că evaluarea candidaţilor înscrişi la concurs se va face în urma unor probe stabilite de comisie. Profesorii care au rude până la gradul al treilea printre candidaţi nu pot face parte din comisia de concurs.

Pentru fiecare post, comisia decide ierarhia candidaţilor. Cel puţin o probă de concurs va consta într-o prelegere publică de 45 de minute, în care candidatul va prezenta rezultatele sale profesionale şi planul de dezvoltare a carierei universitare. Această probă conţine în mod obligatoriu şi o sesiune de întrebări din partea comisiei şi a publicului. Rezultatele concursu­lui vor fi afişate pe site-ul instituţiei.

"Cei din străinătate vor evalua calitatea ştiinţifică a viitorilor profesori, care trebuie să fie aceeaşi peste tot."
Daniel Funeriu
ministrul Educaţiei

"Am acceptat în ideea de a contribui pozitiv la activitatea de cercetare în România."
Constantin Teleman
profesor de matematică la Universitatea din California