„Profesorii ar trebui plătiţi în funcţie de performanţe“

Rectorul afirmă că majorarea salariilor cu 50% va mări decalajele dintre cadrele didactice. În lipsa unei strategii de resurse umane în educaţie, majorarea aprobată de Parlament nu va duce la creşterea performanţei în învăţământ.

Adevărul: Cum schimbă mărirea cu 50% a salariilor profesorilor situaţia din învăţământ?

Ioan Pânzaru: Eu cred că o schimbă într-o măsură destul de mare. Dar ar trebui să ne  gândim la o strategie în domeniul educaţiei, să vedem ce se poate face cu o mărire de salarii.

Pe primul loc în această strategie ar trebui să fie resursele umane. Creşterile salariale ar trebui folosite ca un instrument pentru a obţine o diferenţiere  între profesorii care îşi fac bine meseria şi dascălii care nu şi-o fac suficient de bine.

Ar trebui să fie şi un stimulent pentru ca până la urmă toţi să şi-o facă mai bine, chiar dacă la nivele diferite.

Salariile  asistenţilor şi ale şefilor de lucrări sunt mult mai mici în comparaţie cu cele ale profesorilor universitari. Cum vor arăta salariile în cazul în care  va avea loc majorarea ?

Noi facem analize privind salarizarea la fiecare trei ani, pentru fiecare facultate în parte, şi am observat că sunt nişte anomalii destul de grave.

În sensul că, în primul rând, profesorii au salarii mult mai mari în comparaţie cu celelalte cadre didactice, ale căror salarii sunt apropiate. Salariul unui asistent şi al unui profesor se află

într-un raport de 1:6.  După noile măriri, raportul dintre salarii va creşte la 1:8. Adică cei bine plătiţi, în speţă profesorii universitari, vor câştiga şi mai bine, iar ceilalţi vor rămâne tot cu salarii modeste. 

Cum  credeţi că ar  trebui plătiţi profesorii?

Dacă doresc ca un om să fie autonom, să gândească critic, să se informeze şi să stabilească relaţii internaţionale, trebuie să-l scap de grijile mărunte.

Cu un salariu foarte mic, persoana respectivă poate să îndeplinească nişte sarcini  repetitive, de mică complexitate. Un asistent, un doctorand sau un cercetător începător ar trebui să aibă undeva peste 500 de euro. Pe când acum salariul cel mai mic e de 250 de euro.

Studenţii trebuie formaţi pentru carieră

Care este media de vârstă a angajaţilor de la Universitatea din Bucureşti?

N-am făcut o medie de vârstă pe toată universitatea, dar la 1.500 de oameni ai noştri, personalul care se apropie de pensionare nu este foarte important.  În momentul de faţă avem cam jumătate tineri - jumătate oameni maturi. În general, în fiecare an pleacă vreo 3-4 tineri.

Tot mai mulţi angajatori se plâng că ei nu au ce să facă cu absolvenţii. De ce universităţile nu răspund pieţei muncii ?

Relaţia cu angajatorul nu e o relaţie simplă. Iar acum încercăm să  reorientăm conţinuturile curriculei. Dacă spui că formezi studentul pentru nevoile angajatorului, sacrifici de fapt cariera studentului pentru că acesta va schimba câteva profesiuni în decursul vieţii lui, va trece de la un angajator la altul, va încerca să aibă o carieră.

Angajarea unui student se face pentru un post de execuţie, dar universitatea trebuie să-l pregătească şi pentru o viziu­ne mai amplă, pentru eventuale avansări.

Noi nu putem să ne substituim trainingului pentru debutanţi al companiilor, ci trebuie să gândim educaţia tinerilor mai mult decât formarea lor profesională. De aici apar o serie teme de discuţie cu angajatorii.

Universitatea are multe facultăţi  la care nu se dă examen de admitere. Am vorbit cu profesori care se plâng că la anul II predau ca pentru elevii de liceu. De ce măriţi numărul de locuri cu taxă şi nu daţi examen de admitere?

În ultimii ani, numărul de studenţi  din regiunea Bucureşti-Ilfov a crescut cu 200.000, însă la universitatea noastră a rămas constant.  La facultăţile de ştiinţe nu există deloc locuri cu taxă.

De exemplu, la matematică dăm înapoi locurile către minister pentru că nu avem studenţi. Nota de la Bacalaureat şi concurenţa pentru un loc fac să se intre cu media 9 la Bacalaureat.

În condiţiile în care ai o concurenţă de 20 pe un loc  să le impui tuturor un examen de admitere este o operaţiune extraordinar de costisitoare.

Un asistent, un doctorand sau un cercetător începător ar trebui să aibă undeva peste 500 de euro

Ioan Pânzaru,
rectorul Universităţii
din Bucureşti

Trebuie să gândim educaţia tinerilor mai mult decât formarea lor profesională

Ioan Pânzaru
rectorul Universităţii
din Bucureşt