Profesorii pensionabili sufocă universităţile

Numărul profesorilor universitari pensionabili creşte de la an la an. Universităţile fac eforturi financiare uriaşe pentru a le plăti salariile şi, ca urmare a acestui fapt, se caută soluţii

Numărul profesorilor universitari pensionabili creşte de la an la an. Universităţile fac eforturi financiare uriaşe pentru a le plăti salariile şi, ca urmare a acestui fapt, se caută soluţii pentru a scăpa de unii profesori universitari aflaţi în prelungire de activitate.
La Universitatea Politehnica din Bucureşti, cea mai mare din ţară, numărul profesorilor universitari aflaţi în prelungire, cu vârste cuprinse între 65 şi 70 de ani, reprezintă mai mult de o cincime din numărul total al profesorilor universitari. "Anul acesta avem 108 profesori universitari în prelungire, din totalul de 533, iar pentru anul viitor se preconizează că vor depăşi vârsta de 65 de ani un total de 135 de persoane. Aceştia presupun un efort financiar pe care Politehnica nu îl mai poate suporta", spune Anton Hadăr, liderul Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice din Politehnică (USCD). Acesta este motivul pentru care se încearcă, în această perioadă, punerea la punct a unui sistem de triere a profesorilor universitari cu vârste de peste 65 de ani, aflaţi încă în activitate didactică, triere ce se va realiza după criterii care au în centrul lor activitatea de cercetare a respectivilor. "Noi am propus ca evaluarea să se facă în funcţie de articolele publicate în reviste cotate ISI, în funcţie de numărul de lucrări apărute, în funcţie de numărul de doctoranzi pe care îi coordonează sau de banii pe care îi aduc universităţii prin contractele de cercetare.
Rămâne de văzut dacă Senatul universităţii va aproba această modalitate de evaluare", spune liderul sindical Anton Hadăr. Reducerea considerabilă a ponderii profesorilor universitari în prelungire va atrage după sine, pe de-o parte, reducerea efortului financiar al instituţiei de învăţământ superior şi, pe de altă parte, creşterea posibilităţii de promovare a celor care-şi aşteaptă, de ani de zile, rândul şi care n-au reuşit, până în acest moment, să avanseze profesional pentru simplul motiv că n-au fost scoase posturi la concurs. "Pensionarea obligatorie a acestora nu este posibilă, afirmă Anton Hadăr. Dacă s-ar recurge la pensionarea forţată a tuturor profesorilor de peste 65 de ani, am ajunge în situaţia critică de a nu putea acoperi toate normele didactice, de a nu putea desfăşura normal procesul didactic.
Pe de altă parte, să nu uităm că un număr important de profesori aduc bani universităţii noastre, îndrumând doctoranzi sau participând la contracte de cercetare". Evaluarea cadrelor didactice pe criterii ştiinţifice nu e o idee nouă sau nepusă în practică. La Universitatea "Transilvania" din Braşov, acest tip de evaluare este folosit încă de anul trecut, când, "cu aprobarea facultăţilor şi a Senatului universităţii, a fost schimbat statutul a nu mai puţin de 30 de profesori universitari: unii au devenit profesori consultanţi, iar alţii au fost nevoiţi să iasă la pensie", după cum precizează Ion Vişa, rectorul universităţii braşovene. "Am făcut atunci o analiză, pe baza unor criterii vizând activitatea desfăşurată în ultimii cinci ani de zile: activitate de doctorat, contracte de cercetare şi tot aşa. Dat fiind că treizeci dintre profesori nu au îndeplinit criteriile de evaluare, au fost nevoiţi să renunţe la statutul de profesori titulari", mai spune Vişa.