Premiul Nobel pe viaţă şi pe moarte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ralph Steinman, originar din Montreal, era directorul Centrului de Imunologie a Universităţii „Rockefeller“ din New York
Ralph Steinman, originar din Montreal, era directorul Centrului de Imunologie a Universităţii „Rockefeller“ din New York

Ralph Steinman, unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Medicină, a decedat înainte de a afla că munca de o viaţă i-a fost recompensată cu cea mai înaltă distincţie a lumii ştiinţifice.

Pentru cercetătorul de origine canadiană Ralph Steinman, recunoaşterea deceniilor de muncă dedicată medicinei a venit prea târziu pentru a se mai putea bucura de ea. Laureatul Premiului Nobel a decedat vineri, 30 septembrie, la vârsta de 68 de ani, după o luptă grea şi lungă, de patru ani, cu maladia de care suferea: cancer pancreatic.

Vestea decesului lui Steinman a fost dată de Marc Tessier-Lavigne, preşedintele Universităţii „Rockefeller" din New York, la care laureatul a profesat până în ultima parte a vieţii. Vestea este dulce-amară, în condiţiile în care am aflat în această dimineaţă de la familia lui Ralph că a decedat acum câteva zile, după o luptă lungă cu cancerul", a anunţat Lavigne pe site-ul universităţii.

„Suntem emoţionaţi de faptul că anii numeroşi de muncă ai tatălui nostru au fost recompensaţi cu un Nobel. Şi-a dedicat viaţa profesiei şi familiei şi ar fi fost cu adevărat onorat", a declarat fiica cercetătorului, Alexis Steinman. 

Împărţirea premiului, încă discutată

Premiile Nobel nu pot fi oferite post-mortem, potrivit regulamentului de acordare, dar membrii Comitetului Nobel au aflat tragica veste abia după ce au decis şi au anunţat câştigătorii. Goran Hansson, secretarul Comisiei, a anunţat că vor verifica regulamentul, dar că nu se va răzgândi cu privire la decizia de a acorda premiul lui Ralph Steinman. Acesta ar fi urmat să primească jumătate din premiul în valoare de zece milioane de coroane suedeze (peste 1.110.000 de euro), iar cealaltă jumătate ar fi trebuit împărţită între americanul Bruce Beutler şi francezul Jules Hoffmann, ceilalţi doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Medicină de anul acesta. 

Primul premiu acordat post-mortem după 1974

Începând cu anul 1974, regulamentul Fundaţiei Nobel nu a mai permis acordarea premiilor Nobel postmortem. Ralph Steinman este primul om de ştiinţă care, de atunci şi până astăzi, a primit această distincţie după trecerea în nefiinţă. Înainte de 1974, alte două persoane au mai primit Premiul Nobel postmortem: Dag Hammarskjöld (Premiul Nobel pentru Pace, în 1961) şi Erik Axel Karlfeldt (Premiul Nobel pentru Literatură, în 1931). Regulamentul mai precizează că premiile pot fi acordate dacă decesul se produce între momentul anunţării câştigătorilor şi ceremonia de acordare a premiilor. Un astfel de caz a existat în 1996, când câştigătorul Premiului pentru Economie, William Vickrey, a decedat la câteva zile de la anunţarea numelui său.

A fost ajutat de propria descoperire

Ironia este că Ralph Steinman şi-a prelungit viaţa tocmai datorită unui tratament care a fost creat având la bază descoperirea pe care a făcut-o în anul 1973, un nou tip de celule pe care le-a numit dendritice. În cadrul unor experimente de laborator, Steinman a demonstrat că celulele descoperite de el sunt capabile să activeze celulele T. Acestea din urmă sunt un tip de limfocite care au capacitatea de a căpăta memorie imunologică. Altfel spus, celulele T reţin informaţii despre un microorganism patogen la primul contact cu acesta, iar la contactele ulterioare, ele îl recunosc, se multiplică şi declanşează o reacţie de apărare rapidă şi eficientă. Aceste celule alcătuiesc ceea ce se numeşte sistem imunitar dobândit. Pornind de la descoperirea sa, Steinman a reuşit să-şi prelungească viaţa cu un tratament imunoterapic creat chiar de el, care avea la bază celulele dendritice. În mod normal, evoluţia cancerului de pancreas este foarte rapidă. Puţini bolnavi supravieţuiesc mai mult de un an după diagnosticare.

Cine sunt ceilalţi doi câştigători

Beutler şi Hoffmann, ceilalţi doi laureaţi, au descoperit o parte din proteinele receptoare care identifică bacteriile şi toţi ceilalţi intruşi din organism şi care activează imunitatea înnăscută. În urma cercetărilor realizate de cei doi, au fost descoperiţi mulţi alţi receptori de acest fel, fiecare capabil să identifice anumite bacterii, virusuri, fungi sau alte microorganisme patogene. Tot datorită cercetărilor celor doi oameni de ştiinţă, s-a descoperit că persoanele care prezintă anumite mutaţii ale acestor receptori sunt mai susceptibile la infecţii, iar unele variaţii genetice ale receptorilor cresc riscul de a dezvolta boli inflamatorii cronice.

O decizie neaşteptată

Comitetul Nobel de la Institutul „Karolinska" din Stockholm a surprins anul acesta lumea medicală prin decizia de a premia descoperirile ce privesc mecanismele de activare a sistemului imunitar. Favoriţii la Premiul Nobel pentru Medicină din acest an erau, în opinia multor oameni de ştiinţă, canadianul Douglas Coleman şi americanul Jeffrey Friedman, care au făcut descoperiri importante în domeniul obezităţii. Mai exact, cei doi au descoperit leptina, un hormon ce reglează apetitul alimentar şi greutatea. Şi japonezul Shinya Yamanaka a fost considerat unul dintre favoriţi. El a creat celule stem din celule normale ale pielii.

Ce premii se vor mai acorda

Premiul Nobel pentru Medicină a fost primul din lista decernărilor. Astăzi va fi anunţat laureatul Premiului Nobel pentru Fizică, mâine cel al Premiului pentru Chimie, joi - Premiul Nobel pentru Literatură, vineri vom afla cine va primi Premiul Nobel pentru Pace, iar luni, 10 octombrie - Premiul Nobel pentru Economie.

Speranţă pentru un vaccin anticancer

„Dacă înainte de anii '80 se ştiau puţine despre mecanismele de recunoaştere şi de contracarare a agresorilor, după descoperirea celulelor dendritice, progresele în cercetarea medicală au explodat", spune prof. dr. Eugen Carasevici de la Catedra de Imunologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa" din Iaşi.

Potrivit specialistului, descoperirea lui Ralph Steinman este în prezent baza de pornire pentru viitoarele vaccinuri celulare. „În momentul de faţă există studii preclinice şi chiar clinice de fază I pentru dezvoltarea unor vaccinuri antitumorale pe bază de celule dendritice activate. Aceste celule sunt strategic dispuse în toate unghiurile tisulare ale corpului uman", explică prof. dr. Carasevici. Un exemplu de vaccin aflat în studii clinice este cel pentru tratarea melanomului malign, cea mai agresivă formă de cancer de piele. Cercetările celor trei laureaţi ai Premiului Nobel din acest an au deschis calea către crearea de noi metode de prevenţie şi de noi tratamente împotriva bolilor infecţioase, cancerului şi bolilor inflamatorii. Potrivit Comitetului Nobel de la „Karolinska", laureaţii din acest an „au revoluţionat modul în care noi înţelegem funcţionarea sistemului imunitar, descoperind principiile-cheie ale activării acestuia".

Datorită descoperirilor făcute de cei trei oameni de ştiinţă, a fost posibilă producerea sau perfecţionarea unor vaccinuri, iar în prezent se încearcă stimularea sistemului imunitar astfel încât să poată ataca celulele canceroase. Beutler, Hoffmann şi Steinman au ajutat lumea ştiinţifică să afle de ce organismul îşi atacă uneori propriile celule, aşa cum se întâmplă în diabetul zaharat de tip 1, în artrita reumatoidă sau în scleroza multiplă - toate fiind încadrate acum în categoria bolilor autoimune. 

Istoric al laureaţilor

2011: Bruce Beutler, SUA, Jules Hoffmann, Franţa, pentru descoperirea mecanismului de activare a sistemului imunitar înnăscut. Ralph Steinman, Canada, pentru descoperirea celulei dendritice şi a rolului său în imunitatea adaptativă.

2010: Robert Edwards, Marea Britanie, pentru progresele în domeniul fertilizării in vitro.

2009: Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak, SUA, pentru identificarea modului în care cromozomii, care găzduiesc informaţii vitale ale codului genetic, sunt protejaţi în momentul diviziunii celulare.

2008: Harald zur Hausen, Germania, pentru descoperirea virusurilor papiloma umane. Françoise Barré-Sinoussi, Luc Montagnier, Franţa, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane (HIV).

UN NOBEL ROMÂNESC: George Emil Palade, singurul cercetător român care a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve, pentru descoperiri în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite