Poliţie, da! Grădiniţă, ba!

Diferite instituţii şi societăţi îşi desfăşoară activitatea în incinta creşelor şi grădiniţelor, în timp ce părinţii nu au unde să-şi înscrie copiii de vârstă preşcolară

Diferite instituţii şi societăţi îşi desfăşoară activitatea în incinta creşelor şi grădiniţelor, în timp ce părinţii nu au unde să-şi înscrie copiii de vârstă preşcolară

Oficialii Ministerului Educaţiei s-au întâlnit ieri pentru a găsi soluţii la criza locurilor în creşele şi grădiniţele de stat. Cea mai des invocată explicaţie este aceea a retrocedărilor de imobile în care funcţionau instituţii de învăţământ. Până acum Ministerul Educaţiei a pierdut 23 de astfel de spaţii. Sunt însă şi cazuri în care spaţiile de învăţământ au fost pierdute în favoarea altor instituţii, de stat sau private.

Creşa numărul 4 din cartierul bucureştean Berceni este numai un exemplu în acest sens. Domnul Nicolae Ştefanache, care locuieşte într-un bloc alăturat creşei, susţine că de 10 ani, aproape jumătate din spaţiul instituţiei este folosit pentru orice altceva în afara îngrijirii copiilor. Reprezentanţii creşei susţin însă că aceste lucruri nu sunt adevărate. "Am închiriat Federaţiei Sanitas un spaţiu, dar numai atunci când nu prea aveam frecvenţă. Le-am cerut să elibereze partea de creşă pe care o ocupau, pentru că, în prezent, sunt foarte multe solicitări şi nu putem face faţă, iar spaţiul este acum în renovare", au mai adăugat reprezentanţii creşei, care au refuzat să ne arate acel spaţiu, pe motiv că bunurile de acolo sunt pe inventar.

Responsabilitatea este pasată de la unii la alţii

Sanitas Bucureşti şi Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor aruncă responsabilitatea închirierii acelui spaţiu de la unii la alţii. Contactat telefonic, preşedintele Sanitas Bucureşti, Mircea Popescu, ne-a declarat că instituţia nu a avut niciodată sediul în acea creşă şi că filiala din Bucureşti a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor ar fi funcţionat acolo. "Noi avem sediul tot într-o creşă, dar în sectorul 6. Sanitasul este cel care a activat în creşa nr. 4 din Berceni, atunci când îl avea ca preşedinte pe Vasile Pădurariu". Părinţii copiilor de la instituţia din Berceni spun că a fost destul de greu să-i înscrie aici, din cauza numărului mare de solicitări. Alţi părinţi, care locuiesc în apropierea creşei din str Aleea Emil Racoviţă, se plâng că sunt nevoiţi să îi ducă pe cei mici la o creşă din alt cartier.

Potrivit legilor în vigoare, chiar dacă administrarea clădirilor în care funcţionează şcoli sau grădiniţe este făcută de autorităţile publice locale, acestea nu pot schimba destinaţia acestor spaţii fără avizul Ministerului Educaţiei. De cele mai multe ori însă astfel de schimbări se fac fără transparenţă, elevii şi părinţii fiind puşi în faţa faptului împlinit. Aşa s-a întâmplat la Şcoala Generală nr. 279 "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din cartierul Drumul Taberei. Aici, una dintre clădirile care au aparţinut până anul trecut instituţiei de învăţământ a devenit acum sediu de poliţie, iar asociaţia de părinţi din această şcoală a fost silită să accepte situaţia.

10.000 de locuri lipsă în grădiniţe

Pentru anul 2007/2008, inspectorii şcolari au arătat că există o lipsă de 10.000 de locuri în gradiniţele bucureştene. "Nu discutăm de o criză a locurilor la nivel de ţară. Această problemă există în special în Capitală, unde dezvoltarea economică a fost foarte rapidă", a declarat, ieri, consilierul ministrului educaţiei, Oana Badea.

Legea preuniversitarilor se bate cap în cap cu cea pentru protecţia copilului

În timp ce reprezentanţii Ministerului Educaţiei dau posibilitatea elevilor de 10 ani să opteze singuri pentru religie sau educaţie religioasă în şcoală, psihologii şi juriştii consideră că un copil aflat la această vârstă un poate face o astfel de alegere.

Oficialii MEdC consideră că atunci când au propus vârsta de 10 ani pentru alegerea religiei s-au bazat pe Legea protecţiei copilului, dar tocmai în această lege se precizează că numai copilul care a împlinit 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia. Directorul pentru învăţământul preuniversitar din MEdC, Liliana Preoteasa, spune că schimbarea a fost făcută deoarece până acum părintele era obligat să aleagă sau nu orele de religie, indiferent de vârsta copilului. "E o întrebare dacă elevul de 10 ani are maturitatea să aleagă singur să facă religie sau nu. Dar cu siguranţă că îşi va întreba părinţii", explică Liliana Preoteasa, director în MEdC.

Psihologii spun însă că la 10 ani copilul e mult prea mic ca să ia o decizie majoră pentru viaţa lui. "În sistemul judiciar, copilul de 10 ani este ascultat, dar asta nu înseamnă că judecătorul îi dă tot timpul dreptate. Prevederea cu alegerea religiei cred că e prea strâmtă. E o imperfecţie care trebuie corectată. Alegerea religiei trebuie luată împreună cu părinţii", spune Sanda Lepolev, psiholog clinician şi specialist în psihologia copilului.

Specialiştii în psihologia infantilă spun că, la 10 ani, copilul e mult prea mic să ia o decizie atât de importantă. El e încă dependent psihic de părinţi. "La 10 ani abia începe perioada cea mai tulbure din viaţa unui copil. Copilul nu poate decide singur asupra religiei, ci împreună cu părinţii", spune Mihaela Minulescu, specialist în psihologia copilului. Aceasta spune că dacă toate legile statului îi dau dreptul să ia decizii după 16 ani, atunci şi Legea preuniversitară ar trebui să facă la fel.

Legea copilului spune că la 16 ani copilul alege religia

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului consideră că la 10 ani copilul poate fi doar ascultat în toate cauzele care îl privesc. "Cred că cei care au făcut proiectul au confundat vârsta de 10 ani cu cea de 16, când de fapt copilul are dreptul să-şi aleagă religia. Cel puţin aşa prevede articolul 25 din Legea pentru protecţia drepturilor copilului", spune Alina Preoteasa, şef la biroul juridic de la ANPDC.