Noua Lege a sănătăţii: atac la angajatori

Firmele cu angajaţi cu salarii mici vor fi cele mai afectate de creşterea contribuţiei la sănătate

Proiectul de lege privind reforma sistemului medical din România prevede o creştere a contribuţiilor plătite de angajatori către stat în cazul angajaţilor care au salariul minim pe economie.

În forma actuală, proiectul Legii sănătăţii loveşte crunt mediul de afaceri, susţin specialişti. Acest lucru este cauzat în primul rând de modificarea care vizează plata contribuţiilor de către angajatori. Potrivit actului normativ aflat în dezbatere publică, angajatorii ar putea fi obligaţi să plătească 5,2% din salariul mediu brut pe ţară, lunar, pentru fiecare angajat, chiar dacă el are venituri mult mai mici. În schimb, pentru cei care sunt remuneraţi cu sume mai mari decât acest prag, cota se calculează în funcţie de venit.

„Această măsura are un caracter regresiv foarte pronunţat. Prin ea ataci foarte multe IMM-uri care angajează oameni fără studii superioare, care sunt plătiţi mai puţin. Este posibil să existe repercusiuni mai mari decât beneficiile. Atunci când stabileşti o politică publică este bine ca efectele negative să nu le depăşească pe cele pozitive, iar aici mi-e teamă că ar putea fi cazul. Prin faptul că nu distribui povara fiscală echitabil, poate exista şi un dubiu de constituţionalitate", a declarat pentru „Adevărul" Radu Comsa, managing partner Mind Research&Rating.

Scop: recunoaşterea salariilor reale

Articolul 154 din proiectul Legii sănătăţii se referă la cotele procentuale de contribuţie şi modifică semnificativ vechea lege. Mai exact, aceste cote sunt de 5,2 pentru angajator, iar valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,2% aplicată la un salariu mediu brut pe ţară (2.117 lei), lunar, pentru fiecare angajat, nu în funcţie de remuneraţia salariatului. La un calcul simplu, un angajator care are un angajat cu salariu minim trebuie să plătească 36,4 lei pe lună, însă, în noile condiţii, ar trebui să plătească de trei ori mai mult - 110 lei.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) explică această modificare spunând că angajatorii vor fi obligaţi să recunoască veniturile pe care le dau angajaţilor.

„Ne-am propus să echilibrăm deficitul între veniturile şi cheltuielile Fondului de Sănătate. În primul rând, ne-am propus să n-avem niciun fel de creştere a contribuţiei pentru persoanele asigurate. Al doilea aspect se referă la existenţa unui fenomen pe care nu l-am inventat noi: se angajează persoane cu salariu minim pe economie, suma la care se plătesc contribuţiile, iar, în realitate, persoana respectivă primeşte salariu mai mare. Prin această modificare am încercat să aducem la nivelul mediu contribuţiile plătite de angajatori şi să asigurăm o suplimentare a veniturilor la Fond", a explicat Călin Alexandru, directorul Direcţiei de asistenţă socială medicală şi politici de sănătate din cadrul MS.

Acesta a ţinut să sublinieze faptul că vorbim despre o propunere supusă dezbaterii publice. „Aşteptăm argumente pro sau contra, iar decizia va fi luată în urma acestei dezbateri. În trecut nu am discutat punctual această problemă, ci doar principiile acestei legi şi este normal ca acum acest lucru să nu fie privit cu bucurie de cei care trebuie să plătească mai mult, dar trebuie recunoscut şi fenomenul angajărilor oamenilor cu salarii mai mici decât cele reale", detaliază Alexandru.

Mai multe efecte negative

Pentru faptul că există anumiţi angajatori care încearcă să fenteze legea, trebuie pedepsiţi toţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun mulţi analişti. „Faptul că ştim că există salarii declarate mai mici decât cele reale este un motiv să-i pedepsim pe toţi ceilalţi? Încercarea de a mai creşte veniturile din sănătate este lăudabilă, dar nu ştiu dacă asta este soluţia corectă.

Este tema Inspectoratului Teritorial de Muncă să verifice dacă salariile declarate sunt cele reale. Evident, această măsură îi va afecta pe salariaţii cu venituri mici. Se va reflecta asupra salariului net al acestora, deoarece angajatorul va încerca să-şi păstreze aceleaşi costuri", analizează situaţia Radu Comsa.  În acelaşi timp, potrivit analistului, pot creşte cheltuielile IMM-urilor care au angajaţi plătiţi mai puţin. De asemenea, creşterea costului cu forţa de muncă le diminuează şi productivitatea.

Totuşi, Comsa mai spune că s-ar strânge o sumă considerabilă pentru sănătate din aceste fonduri. „Vor fi probabil câteva sute de milioane de lei, bani cu care s-ar putea rezolva câteva probleme grave din sistem. Cel mai bine ar fi «investiţi» în programe de prevenţie - vaccinări, screeninguri pentru cancer de col uterin sau mamar ori pentru alte tipuri de cancer care pot fi depistate precoce, astfel evitându-se costurile exagerate de tratament", completează Radu Comsa.

"Prin faptul că nu distribui povara fiscală echitabil, poate exista şi un dubiu de constituţionalitate.''
Radu Comsa managing partner Mind Research&Rating

46 de milioane de lei ar putea plăti angajatorii în plus pentru contribuţiile salariaţilor la sănătate.

Cum se „vede" această modificare

Florin Pârvu (foto), vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: Este un impozit mărit, o taxă în plus care va genera diminuarea salariilor angajaţilor sau restrângerea numărului de angajaţi. Ce mai generează acest impozit? Munca la negru. Angajatorul va fi obligat să supravieţuiască, iar pentru asta va angaja oameni la negru. Face un contract part-time pentru câteva ore, declară că-i dă câteva milioane (lei vechi) şi gata. Această modificare va genera şomaj, firme închise şi venituri la buget mai mici. Va avea un efect pervers, contrar aşteptărilor legiuitorului.

Daniela Bartoş, fost ministru al Sănătăţii: Cel mai bine este cum era înainte: contribuţii de 7% de la angajat cu 7% de la angajator, pentru că trebuie să se adune bani şi la sănătate. Diferenţele prin care-i ajutăm pe unii sau pe alţii ar trebui să vină de la buget, ceea ce nu se întâmplă. Firmele îi angajează la salariul minim pe economie, ceea ce nu este în regulă, şi restul de bani îi primeşte din mână, fără să plătească dările la stat. Se fac o serie de inginerii financiare care trebuie eliminate. Lucrul bun ar fi dacă s-ar strânge mai mulţi bani la sănătate.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri: Lumea nu ar trebui să facă diferenţa între angajat şi angajator. Dacă ai un angajat bun, el este cel care câştigă banii pe care eu trebuie să-i plătesc la stat. Pentru mine, orice reducere a contribuţiei a fost o flexibilitate în relaţia cu angajatul. Această măsură este menită să ajute statul să mai ia nişte bani. Este nedrept pentru cel care are angajaţi cu salariu minim să plătească această contribuţie. Dar mai important, nu vi se pare ridicol că MS ajunge să se ocupe de aşa ceva? Dacă MS se ocupă cu plăţile la negru este cel puţin stupid. Avem Ministerul Muncii, cu inspectoratele care trebuie să se ocupe de asta.