Ministerul Educaţiei legalizează impostura academică

Mediul universitar şi de cercetare reacţionează, după ce ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a modificat criteriile de evaluare în vederea acordării titlurilor universitare şi ştiinţifice,

Mediul universitar şi de cercetare reacţionează, după ce ministrul educaţiei, Mihail Hărdău, a modificat criteriile de evaluare în vederea acordării titlurilor universitare şi ştiinţifice, aprobate de predecesorul său, Mircea Miclea, asociaţiile profesionale din domeniu au sancţionat dur.

Ad Astra: "Un uriaş pas înapoi pentru învăţământul superior şi cercetare"
Reprezentanţii Asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români califică măsura luată de ministrul Hărdău "un uriaş pas înapoi pentru învăţământul superior şi pentru cercetare". "Recentul ordin echivalează publicarea unui articol cotat ISI cu publicarea a patru articole în reviste locale, măsură ce legalizează impostura academică. Astfel, aproximativ 60% din aceste reviste locale nu pot fi găsite la principalele biblioteci universitare, aceasta dovedind că majoritatea lor nu au scopul de a disemina local informaţii ştiinţifice, ci există doar pentru ca profesorii şi cercetătorii fără performanţe ştiinţifice reale să poată pune ceva în CV-uri. Recentul ordin al ministrului mai echivalează contractele de cercetare obţinute în ţară cu contractele de cercetare cu finanţări externe. Aceasta reprezintă o altă palmă dată adevăratei performanţe ştiinţifice, deoarece acordarea granturilor interne se face încă pe baza unor criterii subiective, în timp ce granturile internaţionale sunt acordate doar cercetătorilor cu performanţe de nivel internaţional". În plus, reglementările elimină, pentru anumite domenii, condiţia ca un profesor să fi publicat cel puţin un articol publicat ISI. Dacă pentru domenii precum literatura română sau ştiinţele militare măsura este justificată, "în alte domenii, cum ar fi economia, ştiinţele agricole şi silvice, psihologia, filosofia, această măsură nu face decât să legitimeze slaba pregătire ştiinţifică a cadrelor didactice din aceste domenii. De exemplu, rezultatele ştiinţifice ale economiştilor plasează România pe locul 61 în lume din 75 de ţări, alături de Egipt, Ecuador, Sri Lanka şi Bangladesh", precizează Răzvan Florian, director executiv al Ad Astra şi coordonator al proiectului "Transparenţă şi obiectivitate în administrarea cercetării din România".

Edu Cer: "Hărdău impune legea gloatei"
"Faptul că un ministru pune semnul egal între un contract de cercetare finanţat intern şi un contract câştigat într-o competiţie europeană denotă o lipsă de cunoştinţe minimale despre realitatea din sistemul pe care îl gestionează politic. Rata de succes a participării României în competiţia de proiecte europene este cea mai scăzută din Europa, mai exact sub 15%, România finanţând din contribuţia sa cercetarea din alte ţări", susţine ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei Edu Cer. În acest fel, "ministrul Hărdău impune legea
gloatei
, punând în pericol un întreg sistem. Asistăm la o gravă lovitură dată tinerilor cercetători, privind valorile ştiinţifice promovate de ministrul Hărdău. În timp ce toţi doctoranzii români se bat pentru a avea cât mai multe articole publicate în reviste cotate ISI, domnul ministru Hărdău le dă un mesaj dezamăgitor: 4 articole în Revista Minelor, cu sau fără referenţi, sunt egale cu o apariţie în revista Nature!". Reprezentanţii Edu Cer îi urechează şi pe membrii Consiliului Naţional al Cercetării ştiinţifice din Învăţământul Superior: "Mai mult de 60% din membrii CNCSIS, adică cercetătorii de
premiere league
, agreaţi de MEdC, nu au nicio publicaţie cotată ISI în perioada 1994-2005". Potrivit informaţiilor Edu Cer, ministrul Hărdău are un singur articol în revistă cotată ISI, Dumitru Miron, secretar de stat pentru învăţământ superior şi profesor la ASE, zero articole ISI, Anton Anton, secretar de stat MEdC pentru Cercetare, zero articole, Jozsef Koto, secretar de stat MEdC, zero articole, Adrian Gorun, secretar general MEdC, zero articole ISI.