Liceenii de la "Creanga" au aflat ca indragostitii nu stau toata ziua in parc

Yoko, o voluntara japoneza, ii invata pe liceeni sa combine gramatica cu civilizatia japoneza pentru a putea comunica

"Nihongo wa su gakuteknika gengo desu", adica "japoneza este o limba matematica", ne-a spus Vlad Barbu, elev in clasa a XII-a la "Creanga", singurul liceu din Capitala in care se studiaza intensiv limba japoneza. Admisi doar pe baza notelor din gimnaziu si de la testele nationale, liceenii din cele patru clase intensive de la "Creanga" (cate una pentru fiecare an de liceu) invata graiul japonez din gura a doua profesoare, una dintre ele fiind venita chiar din Tara Soarelui Rasare. Yoko Matsumoto-San, o tanara japoneza, a venit in Romania ca voluntar in iulie, anul trecut, in baza unui protocol guvernamental romano-japonez. Prima impresie pe care i-au facut-o romanii a fost ca "pierd mult timp, au un ritm de viata lent". Yoko a reusit sa-i fascineze pe liceeni. "Ne-a uimit de la inceput pentru ca a invatat foarte repede sa ne pronunte numele corect si pentru ca a invatat rapid asezarea noastra in banci. Limba japoneza e destul de grea, dar Yoko are un stil aparte, distractiv, ne da jocuri, rebusuri si astfel nu ai cum sa nu retii", ne-a spus Andreea Marcu, eleva in clasa a XII-a. Yoko s-a imprietenit atat de bine cu liceenii romani, incat nici nu vrea sa se gandeasca la faptul ca peste 8 luni va trebui sa se intoarca in Japonia si sa-i lase pe elevii sai pe mana unui alt voluntar japonez. "Copiii de aici se intereseaza foarte mult de limba japoneza. Sunt foarte draguti si invata foarte bine. In sistemul romanesc de evaluare, le-as da, pe ansamblu, nota 10", ne-a spus Yoko. Japoneza mai este predata la "Creanga" si de o profesoara in varsta de 28 de ani, de etnie romana, Camelia Basta. Cele doua profesoare predau si evalueaza elevii in paralel, dar numai profesoara romanca umbla cu catalogul. Liceenii dau teze la japoneza cu fiecare dintre profesoare, iar nota din catalog reprezinta media. "Pentru noi, catalogul nu este un instrument de teroare. Noi dam o nota la finalul semestrului pe ansamblul activitatii fiecarui copil", ne-a spus profesoara Camelia Basta, absolventa de japoneza. Ea preda de 5 ani, dar a reusit sa-si dea definitivatul de-abia anul trecut, dupa lungi insistente la Ministerul Educatiei. Ambitioasa, Camelia Basta i-a convins pe cei din minister ca si japoneza e o materie ca toate celelalte si a elaborat o programa, care a fost aprobata. "Japoneza e o limba grea", spun liceenii de la "Creanga", dar, cu toate acestea, pentru ei, "japoneza e materia preferata". De ce nu-i sperie dificultatea limbii? Pentru ca Yoko nu intra la clasa fara fotografii, fara casete audio-video, fara planse xerocopiate... Liceenii spun ca partea cea mai usoara e gramatica limbii japoneze, iar partea cea mai grea este conversatia. "Nu se poate vorbi limba japoneza daca nu cunosti cultura si civilizatia japoneza", ne-au lamurit cele doua profesoare. Cei de clasa a IX-a fac cate 4 ore de japoneza pe saptamana, iar cei de-a XII-a ajung sa studieze 9 ore saptamanal. Liceenii au invatat ca in japoneza nu pot adresa o invitatie gen "Hai la un suc!", asa direct ca in romana, deoarece interlocutorul japonez nu va pricepe nimic. In japoneza, aceasta invitatie trebuie facuta "pe ocolite", testand cum si-a programat timpul cel chemat la un suc. Tot din civilizatia Tarii Soarelui Rasare, liceenii au invatat ca femeile japoneze folosesc mai multe cuvinte pentru a exprima o idee, in timp ce barbatii japonezi vorbesc mai direct, hotarat, eliptic, sau ca tinerii indragostiti din Japonia petrec foarte putin timp impreuna. "Acolo, prietenii de grup sunt foarte importanti, iar tinerii nu ajung niciodata sa traiasca in singuratate. Fetele stau cu fetele, baietii cu baietii. Indragostitii se intalnesc pentru scurt timp, nu stau toata ziua sa se sarute pe bancile din parc", ne-a lamurit Yoko. Toti elevii actualei clase a XII-a vor da bacalaureatul si la japoneza. Ei vor fi examinati de profesori de la Universitatea din Bucuresti, pentru ca in preuniversitar nu sunt profesori de specialitate. Romano-japonezii de la "Creanga" vor sa profite de "lipsa de specialisti in limba japoneza din Romania" pentru a deveni translatori, ghizi sau chiar profesori. Unii, si mai ambitiosi, spun ca au de gand sa faca afaceri cu japonezii.