Legea sănătăţii „stoarce“ bani de la coasiguraţi

Pentru coasiguraţii angajaţilor cu venituri mai mici de 1.400 de lei, statul va suporta contribuţiile la sănătate

Persoanele care realizează venituri de peste 1.400 de lei ar putea plăti contribuţiişi pentru soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinere.

Până acum, coasiguraţii (soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate) primeau servicii de sănătate fără să fie obligaţi să plătească vreun ban. Potrivit noului proiect de Lege în domeniul sănătăţii, acest lucru se poate schimba, românii cu venituri fiind obligaţi să plătească pentru coasiguraţi (aceştia pot avea cel mult trei coasiguraţi).

Persoanele cu venituri mai mari de 1.400 de lei vor plăti din propriul buzunar. „Conform proiectului, urmează a fi impozitate numai persoanele care au un venit mai mare decât dublul salariului minim pe economie. O persoamă cu doi coasiguraţi în grijă are drept venit pentru viaţa de zi cu zi 500 de lei per individ, mult sub pragul sărăciei. Acest buget va fi diminuat cu încă 5,5% pentru fiecare coasigurat", protestează Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice Române. Pentru cei cu venituri mai mici, contribuţiile vor fi suportate de la bugetul de stat.

38 de lei pentru fiecare coasigurat, pe lună

Românii cu venituri mai mari decât două salarii minime brute pe ţară vor trebui să plătească, pentru persoanele fără venituri aflate în întreţinere, contribuţia de asigurări obligatorii de sănătate. „Cei cu salarii mai mari decât două salarii minime pe economie vor trebui să plătească pentru fiecare coasigurat o cotă de contribuţie de aproximativ 38 de lei. Dacă salariul este sub plafonul de 1.400 de lei, atunci plăteşte statul contribuţia", detaliază Călin Alexandru, directorul Direcţiei de asistenţă socială medicală şi politici de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS).

Reprezentanţii MS mai spun că prin această prevedere urmăresc să nu existe nicio categorie de persoane care să fie asigurate, fără să existe o plată directă sau din alte surse. „Unul dintre principiile urmărite a fost asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile fondului de asigurări de sănătate.

Chiar şi pentru categoriile scutite trebuie să plătească cineva. Statul a decis scutirea, aşa că statul va fi cel care va suporta, în cea mai mare parte, contribuţia", mai spune Călin Alexandru. El menţionează faptul că, „potrivit evaluărilor Ministerului de Finanţe, sumele care ar veni de la bugetul de stat la cel de sănătate ar reprezenta 0,6% din PIB, ceea ce ar duce la o creştere a procentului din PIB alocat sănătăţii la 4,5%".

 „Aceşti bani se vor întoarce la noi"

Specialiştii în domeniu văd nevoia sistemului sanitar de finanţare, însă nu sunt de acord că această măsură va umple golul existent. „Această lege se bazează pe principiul solidarităţii şi subsidiarităţii: cei care au mai mult dau bani şi pentru cei care au mai puţin. Până acum erau foarte mulţi care nu plăteau asigurări, însă nu este normal să fie puşi sub picior de egalitate veniturile oamenilor de afaceri cu cele ale celor care sunt plătiţi cu două salarii minime", este de părere Ovidiu Brânzan, fost ministru al Sănătăţii. Acesta subliniază faptul că România are nevoie de mai mulţi bani pentru sănătate.

„Este bine să se încerce o creştere a fondurilor pentru sănătatea oamenilor. E categoric nevoie de mai mulţi bani. Eu cred că aceşti bani se vor întoarce la noi, la famiile noastre, la copiii noştri, dar în special la bătrâni. Aceste contribuţii vor fi folosite în interesul sănătăţii noastre", speră fostul ministru.
În schimb, alţi specialişti nu sunt la fel de optimişti. „Ideea are un aspect pozitiv: încearcă să găsească noi resurse la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, însă este o măsură incorectă faţă de persoanele care trebuie să plătească contribuţii pentru coasiguraţi. Principiul solidarităţii sociale «se împarte» între cei care au şi cei care nu au. Or, prin această propunere se transferă răspunderea pentru cei care nu au venituri la bugetul unei singure persoane, deşi trebuie transferat la nivelul întregii societăţi", detaliază Sorin Paveliu. 

736 de milioane de euro este suma cu care s-ar suplimenta bugetul sănătăţii datorită contribuţiei coasiguraţilor.

Liber la angajări în unităţile sanitare din România

Ministerul Sănătăţii urmează să deblocheze 2.766 de posturi din sistemul sanitar,  în a doua jumătate a lunii august, după ce proiectul va fi aprobat de Guvern. Dintre ele,  507 sunt repartizate medicilor, 1.218 asistenţilor medicali şi 928 posturi pentru personal auxiliar (infirmieri, ambulanţieri, brancardieri etc). „Este vorba de posturile care s-au vacantat după data de 1 ianuarie 2012, astfel încât ocuparea acestora nu determină un impact financiar suplimentar", a declarat ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi.

În plus, România deschide graniţele medicilor din alte ţări decât cele din Uniunea Europeană pentru a profesa în sistemul sanitar. Conform noului proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar, medici din ţări terţe UE, rezidenţi permanenţi în România sau medici beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre statele UE vor avea dreptul de a profesa în România.