Discursurile nostalgice după Ceauşescu au ecou chiar şi în rândul tinerilor

Românii votează astăzi la primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar, la 20 de ani de la căderea comunismului, în contextul crizei politice şi economice, tinerii sunt primii deziluzionaţi, scrie cotidianul Le Telegramme, într-o corespondenţă specială de la Bucureşti.

În pofida afişelor de campanie care invadează străzile din Bucureşti, românii nu par interesaţi de alegeri, susţine publicaţia franceză. În Piaţa Universităţii, studenţii trec fără să-şi arunce privirea prin faţa celor care împart fluturaşi şi afişe cu candidaţii la alegerile prezidenţiale, relatează NewsIn. 

Într-o ţară care votează puţin (o rată de absenteism de 50% la alegerile prezidenţiale din 2004), tinerii "şi-au pierdut iluziile", spune un analist de la institutul de sondaj BCS.

Adriana, în vârstă de 22 de ani, îi mărturiseşte jurnalistului de la cotidianul La Telegramme că nu va merge la vot. Studentă la Limbi străine, ea spune că alegerile "nu vor schimba nimic". Clasa politică s-a îmbogăţit în urma privatizărilor şi nu a făcut nimic pentru România. "Sunt sătulă de disputele lor nesfârşite, de minciunile şi jocurile lor", mărturiseşte tânara, citată de publicaţia regională franceză.

Corupţie, scandaluri politice, clientelism şi fraude electorale - tinerii preferă să râdă uitându-se la emisiunea de succes "În gura presei", care îi atacă cu regularitate pe politcieni şi jurnalişti şi se încheie cu fraza "Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul".

Autorul articolului menţionează apoi că, din octombrie, după căderea guvernului, ţara traversează o gravă criză politică. La acestea se adaugă criza economică ce a lovit din plin o Românie în plină creştere economică. Inflaţia este constantă, PIB-ul a scăzut cu 7,1% şi rata şomajului, care îi afectează în special pe tineri, s-a dublat într-un an.

În acest context, şi la momentul celei de-a 20-a aniversări de la căderea lui Ceauşescu, discursurile nostalgice au ecou chiar şi în rândul celor mai tineri, comentează Le Telegramme. "Nimic nu s-a schimbat de 20 de ani, este chiar mai rău", îi explică jurnalistului francez Ştefan, un tânăr în vârstă de 21 de ani, care, la sfârşitul comunismului, de-abia se născuse. "Bineîneţeles, nu exista libertate, dar toată lumea îşi găsea un loc de muncă şi ţara nu avea datorii. Astăzi, aproape toţi prietenii mei sunt în şomaj", spune el.